Imagini cu Adrian Năstase și Viorica Dăncilă participând la paradă în Beijing provoacă reacții oficiale în România

În ultimele zile a izbucnit o dezbatere publică după ce au apărut imagini cu foștii prim‑miniștri Adrian Năstase și Viorica Dăncilă în compania lui Vladimir Putin, Xi Jinping și Kim Jong Un, surprinse la o paradă din Beijing. Evenimentul marchează 80 de ani de la înfrângerea Japoniei de către China în al Doilea Război Mondial, iar prezența foștilor lideri români a provocat reacții din partea oficialilor actuali.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat fără echivoc că participarea acelor persoane la paradă nu angajează statul român. El a explicat că, deși au ocupat funcții oficiale, Năstase și Dăncilă au fost prezenți în calitate de persoane private și au dreptul să participe la evenimente pe care le consideră oportun. Aceeași linie a fost susținută și de primarul general Nicușor Dan, care a subliniat că aceștia nu au acționat în numele statului și, prin urmare, gestul nu afectează poziția oficială a României. Comentariile celor doi au avut un ton formal, dar pragmatic: separarea între viața privată a foștilor oficiali și poziția instituțională a statului.

Contextul e relevant: la Beijing s‑a desfășurat o paradă grandioasă, menită să marcheze un moment istoric important pentru China, iar fotografia cu Năstase și Dăncilă alături de liderii Rusiei, Chinei și Coreei de Nord a circulat rapid pe rețele. Imaginea a atras atenția nu doar pentru prezența unor nume cunoscute din politica românească, ci și pentru asocierea vizuală cu lideri care sunt implicați în controverse internaționale. Nu e prima dată când apar întrebări privind semnificația prezenței unor foști demnitari la astfel de manifestări: istoria recentă arată că imagini sau gesturi publice pot modela percepții, chiar dacă nu au caracter oficial.

Ministra de Externe Oana Țoiu a avut o poziție mai fermă. Ea a spus că România nu poate fi reprezentată de politicieni care se arată onorați să stea lângă Vladimir Putin și a subliniat că ambasada României la Beijing a primit o invitație oficială, dar nu a trimis delegați. Motivația: membrii actuali ai Guvernului doresc să se distanțeze de practicile lui Vladimir Putin și consideră inoportun ca reprezentanți oficiali să pozeze alături de el. E o poziție menită să clarifice linia de politică externă a statului român în acest context.

Reacțiile publice pornesc, așadar, de la aceeași observație centrală: diferența între comportamentul privat al foștilor demnitari și obligațiile reprezentării oficiale. Pe de o parte există libertatea persoanelor private, pe de altă parte responsabilitatea instituțiilor de a evita impresii ce pot fi interpretate ca poziții oficiale. E o tensiune cunoscută în diplomație: imaginea contează, dar nu orice fotografie echivalează automat cu o poziție de stat. Totuși, când figuri politice vizibile apar în astfel de contexte, interpretările publice și media sunt greu de controlat.

Referitor la Năstase, Dăncilă, Putin, Xi și Kim: fotografia devine un punct de plecare pentru discuții despre responsabilitatea simbolică a liderilor și foștilor lideri. Evenimentul din Beijing, o paradă dedicată unei date istorice, la care au fost prezenți numeroși oficiali străini, a generat o situație în care aparențele au fost analizate și au provocat reacții ferme din partea autorităților române, care au vrut să marcheze distanțarea față de anumite asocieri.

Oana Țoiu a subliniat că instituțiile au refuzat reprezentare oficială pentru a evita orice ambiguitate, în timp ce liderii locali și naționali au accentuat libertatea individuală a foștilor demnitari. Rămâne însă întrebarea asupra efectului real al acestor imagini asupra percepției publice interne și externe: fotografiile se răspândesc rapid, iar pentru mulți ele constituie primul contact cu o anumită interpretare a relațiilor internaționale sau a pozițiilor personale ale unor figuri politice.

Ilie Bolojan, Nicușor Dan și Oana Țoiu au dat, fiecare în stilul său, răspunsuri prin care au clarificat poziția oficială a României. Ei au insistat că statul nu a fost angajat prin simpla prezență a unor foști demnitari și că guvernul a decis să nu fie reprezentat oficial la eveniment. Fotografia rămâne însă imaginea virală care a declanșat discuția și care, ca orice imagine, poate fi interpretată în numeroase moduri.

Imaginile cu Năstase și Dăncilă la Beijing și reacțiile ministerului și ale oficialilor evidențiază importanța simbolurilor în politică. Exemple concrete din text: declarațiile lui Ilie Bolojan la Europa FM, precizarea lui Nicușor Dan privind participarea în calitate de persoane fizice, mențiunea Oanei Țoiu că ambasada a primit invitație dar nu a trimis reprezentanți. Ce scenarii se pot naște dintr‑o fotografie publică: interpretări diplomatice, critici interne sau relativizare prin argumentul că e vorba doar de decizii personale?