De ceva timp a revenit în atenţie o veche problemă: câţi angajaţi lucrează, de fapt, în primării şi consilii judeţene şi dacă administraţia locală mai serveşte cetăţenii sau doar întreţine propriul aparat. Premierul Ilie Bolojan a dispus prefecturilor, prin intermediul Ministerului Afacerilor Interne, să verifice informaţiile transmise până acum de primării şi consilii judeţene privind personalul din aparatele proprii, astfel încât, până la sfârşitul săptămânii, să existe o situaţie actualizată. Pe scurt: se solicită o evidenţă clară şi uniformă a numărului de angajaţi la nivel local, pe baza căreia să se poată realiza analiza necesară pentru reforma administraţiei publice locale.
Guvernul a anunţat că primarii şi preşedinţii de consilii judeţene care au trimis iniţial date eronate au termen până joi, 4 septembrie 2025, să prezinte cifre corecte. Corectarea este importantă deoarece pe aceste date se va fundamenta analiza personalului din aparatele proprii şi, în final, reforma administraţiei locale. Nu e doar o formalitate birocratică: cifrele constituie punctul de plecare pentru decizii cu impact real asupra funcţionării instituţiilor locale.
La o conferinţă de presă, Ilie Bolojan a subliniat un aspect dur, dar semnificativ: există administraţii locale în România care nu strâng suficiente venituri nici măcar pentru plata propriului personal. Afirmaţia lui a fost fără echivoc: dacă o primărie nu-şi poate acoperi cheltuielile de personal, acea primărie nu mai funcţionează pentru cetăţeni, ci pentru angajaţii săi. Avertismentul e simplu: administraţiile care nu-şi reduc cheltuielile riscă să dispară în urma unei viitoare reforme administrative. Aceasta aduce în discuţie eficienţa, responsabilitatea fiscală şi modul în care serviciile publice sunt furnizate în comunităţi.
Noutatea se leagă şi de discuţiile deja purtate despre reduceri de posturi la nivel local; Guvernul a prezentat recent scenarii privind cum ar arăta o diminuare cu 40% a posturilor la nivel local, însoţite de liste pe judeţe. În acest context, actualizarea şi corectarea datelor transmise de primării devin esenţiale: fără date precise, orice simulare sau decizie de reorganizare rămâne doar teoretică şi riscă să afecteze aleatoriu serviciile esenţiale.
Reacţiile la nivel local vor fi diverse. Unii edili vor percepe această măsură ca pe o necesitate de ordine şi responsabilizare, alţii o vor considera o ameninţare pentru autonomia locală. Practic, măsura pune presiune pe primării să-şi verifice contabilitatea şi structura de personal, iar cetăţenii vor urmări cu atenţie dacă datele reale vor revela surplusuri, ineficienţe sau, dimpotrivă, lipsuri acute de personal în primării care deja funcţionează la limită.
Ilie Bolojan a inclus în ecuaţie şi riscul dispariţiei unor administraţii care nu se pot susţine financiar. Asta înseamnă că deciziile viitoare se vor baza pe cifre concrete: număr de angajaţi, cheltuieli cu salariile, venituri încasate şi capacitatea administraţiei de a furniza servicii. Termenul scurt pentru corectarea datelor, 4 septembrie 2025, arată urgenţa cu care Executivul doreşte o situaţie la zi, pregătită pentru analiza ce va fundamenta reforma.
Raportarea corectă a personalului nu este doar o problemă de imagine sau de documente; e temelia pe care se pot construi sau, după caz, demola structuri administrative. Dacă cifrele sunt neclare, deciziile devin ghicire; cu cifre clare, se pot planifica restructurări, consolidări sau sprijin punctual acolo unde serviciile lipsesc cu adevărat. Exemplul oferit de Guvern şi de Bolojan nu este singular în Europa: reformele administrative cer întotdeauna evaluări detaliate ale aparatului birocratic, iar reuşita lor depinde de corectitudinea datelor iniţiale.
Ilie Bolojan a dat un termen, Guvernul a cerut corecturi, iar primăriile au o săptămână pentru a pune cifrele în ordine. Miza este clară: o radiografie realistă a personalului la nivel local, care să fundamenteze o eventuală reorganizare. Cei care gestionează banii publici vor fi obligaţi să arate cum cheltuiesc şi dacă structura lor de personal răspunde nevoilor comunităţilor pe care le deservesc.
4 septembrie 2025 rămâne o dată importantă pentru primării şi consilii judeţene. Rămâne de văzut cum se vor reflecta cifrele actualizate în propunerile de reformă şi ce efect concret vor avea asupra serviciilor locale. Crezi că primăriile vor reuşi să corecteze prompt datele şi că aceste cifre vor genera soluţii reale pentru administraţia locală?
Mi se pare corectă cererea de clarificare, dar haosul ăsta cu termene scurte mirosă a gest politic — vezi să nu iasă la iveală doar cifre cosmetice. Dacă primăriile sunt obligate să raporteze rapid, e riscul să ascundă probleme reale sau să taie posturi esenţiale; ar fi util să vedem şi analiza pe servicii, nu doar numere brute, ca să nu dispară birourile care chiar ajută oamenii. Oricum, dacă datele sunt bune, apare o şansă să reprofilezi administraţia locală eficient; dar cine are chef să facă munca grea, pe teren, nu doar tabele?