Când politica românească capătă accente de scenetă politică, cu schimburi acide între lideri, e greu să nu te întrebi cine ține adevăratele fire. Aici e vorba despre Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu, despre fricțiunile dintre PNL și PSD în Parlament și despre cum asumarea răspunderii fragmentate a transformat o procedură într-un duel de imagine și calcule politice.
Spectacolul început în plen n-a fost deloc liniștit. Mâinile s-au încordat, chipurile s-au înăsprit și au curs reproșurile, semn că între cele două tabere nu curge multă simpatie. Asumarea pachetului doi, mai mult improvizație decât soluție coerentă, a părut o metodă de a fragmenta disputa: să tai totul pe bucăți și să arunci publicului doar porțiuni din adevăr, sperând că restul se risipește în uitare. Practic, părea o încercare de tropăială controlată, patru pachete, dar doar unul cu adevărat riscant.
Ilie Bolojan a intrat hotărât, mizând pe experiența sa administrativă: fost primar, fost președinte de Consiliu Județean, omul a început să taie unde a considerat cheltuieli nejustificate. A vizat instituții create mai mult pentru sinecuri politice, a promis reduceri la salariile și pensiile din Justiție, dar a procedat cu prudență, amânând impactul și evitând un conflict total cu magistrații. Pe scurt, a încercat să împace necesitatea disciplinei bugetare cu realitățile unui sistem pe care nu-l poți zgudui peste noapte. În domeniul sănătății, rămâne neclar ce plan concret propune, iar asta ridică întrebări legitime.
Pe partea de guvernanță corporativă a companiilor de stat, Bolojan a obținut câștiguri: tăierile la ASF, ANRE și ANCOM au fost percepute ca o curățare a instituțiilor îmbuibate din banii publici. Propunerea de actualizare a impozitului pe proprietate a provocat însă fricțiuni în propriul partid, pentru că ataca baza de susținere a PNL. Când a motivat actualizarea ca o aliniere la PNRR, a transmis și un semnal politic: influențe și referințe interne care stârnesc controverse. Reformele fiscale, de disciplină financiară și de prevenire a abuzurilor i-au consolidat, totuși, imaginea unui om care vrea ordine în finanțe. Nu e greu de înțeles de ce susține că deficitul mare provine și din dezordine legislativă și din găuri lăsate de birocrație.
O inițiativă cu potențial de impact real ar fi atacul la cele 460.000 de firme fără cont bancar, măsură care ar putea lovi rețelele de evaziune și afacerile mascate. În teorie, mai multă transparență bancară înseamnă mai puține portițe pentru evaziune; în practică, aplicarea e complicată și probabil va fi contestată, dar ideea are sens.
Ce a amplificat și mai mult tensiunea publică a fost reacția mass-media. O frază scoasă din context a fost transformată într-un titlu exploziv: De mâine să vă căutați alt premier! Câteva cuvinte desprinse dintr-o propoziție condițională au fost suficiente pentru a declanșa isteria mediatică. E sugestiv cum televiziunile pot prefera senzaționalul în locul analizelor serioase: un scandal fabricat atrage mai mult decât o discuție despre politici publice sau despre efectele economice ale măsurilor propuse. Pe fond, marile știri au fost deturnate în favoarea clișeelor și a manevrelor de imagine.
Per ansamblu, scena reflectă teme mai largi: tensiunea între necesitatea disciplinei bugetare și sensibilitățile politice; tentația de a aplica soluții tehnocrate pe un teren politic inflamat; rolul mass-media în a amplifica sau estompa adevăruri incomode. Politica românească seamănă adesea cu un meci jucat mai mult pe poziție de imagine decât pe conținut solid. Rămâne de văzut dacă reformele propuse vor rezista mecanismelor de apărare ale statu-quo-ului sau vor fi neutralizate prin compromisuri și amânări. Cum se potrivește aceasta cu lecțiile administrației locale și cu experiențele guvernării anterioare? Ce echilibru între tăieri realiste și protecții sociale ar fi sustenabil pe termen lung?
Ce părere ai: reforma bugetară trebuie făcută rapid, chiar cu riscul de nemulțumiri, sau pas cu pas, pentru a evita șocuri sociale și politice?
daaar, iar circ pe bani publici, si nu rezolva nimic
da, iarăși ceartă la televizor, pt ce? lol