România și Australia au marcat, la Palatul Victoria și la Cotroceni, o rundă de negocieri menită să transforme cele 55 de ani de relații diplomatice în colaborări concrete, în special în domeniul economic și al securității. Amintind de schimburile istorice între state aflate la mii de kilometri distanță, întâlnirile recente dintre oficialii români și delegația australiană condusă de Milton Dick demonstrează că parteneriate pot fi construite între continente, nu doar între vecini.
Premierul Ilie Bolojan a primit marți, la Palatul Victoria, o delegație parlamentară australiană condusă de Milton Dick, președintele Camerei Reprezentanților din Australia. Discuțiile au vizat intensificarea cooperării bilaterale în mai multe sectoare: energie, apărare, infrastructură și logistică. Una dintre propunerile concrete este organizarea, în 2025, a unei misiuni economice australiene în România, destinată facilitării contactelor directe între companii, practic o punte comercială care să reducă necesitatea zborurilor și a corespondenței electronice excesive.
Întâlnirea a avut loc în contextul aniversării a 55 de ani de relații diplomatice româno-australiene și completează discuțiile de la Cotroceni, unde președintele Nicușor Dan primise, cu o zi înainte, aceeași delegație. Pe agenda convorbirilor s-au aflat cooperarea în domeniul energetic, măsuri comune împotriva atacurilor hibride și ideea deschiderii unei reprezentanțe diplomatice australiene la București. Pe hârtie, diplomația capătă instrumente practice: un birou local pentru facilitarea contactelor economice, legături consolidate în domeniul securității și investiții în porturi și infrastructură.
Ilie Bolojan a mulțumit Australiei pentru sprijinul acordat României în procesul de aderare la OECD și a discutat oportunitățile de creștere a schimburilor economice. A menționat intenția de a înființa un birou dedicat facilitării contactelor economice între cele două țări, un demers aparent simplu, dar capabil să accelereze negocieri și proiecte comune. Delegația australiană a apreciat eforturile României în apărarea democrației, a subliniat interesul pentru securitatea regiunii Mării Negre și a evidențiat potențialul strategic al Portului Constanța în contextul reconstrucției Ucrainei, portul fiind perceput ca un hub regional cu multiple oportunități de investiții.
În afara portului, discuțiile au vizat și proiecte de infrastructură rutieră care să conecteze România cu Ucraina și Ungaria, elemente esențiale pentru fluidizarea comerțului și consolidarea poziției țării ca nod de tranzit în Europa Centrală și de Est. Prim-ministrul a punctat că, în ciuda unei perioade fiscal-bugetare dificile, menținerea stabilității politice este vitală pentru continuarea proiectelor de dezvoltare și pentru susținerea mediului de afaceri, astfel încât investițiile externe să poată fi valorificate eficient.
La întrevedere au participat, din partea australiană, Milton Dick, Sharon Claydon, Deborah O’Neill, Carol Brown, Andrew McLachlan, Claressa Surtees, Shannon Threlfall-Clarke, Jane Thomson, Alison Duncan, Widad Zouiten și Vlasios Ioannis Sakellariou. Din partea română au fost prezenți Mihai Jurca, șef al Cancelariei Prim-ministrului, Radu Gabriel Safta, ambasadorul României la Canberra, Dragoș Hotea, secretar de stat, împreună cu alți reprezentanți ai Cancelariei Prim-ministrului. Numărul mare de participanți indică faptul că discuțiile nu au fost formale, ci au avut o componentă parlamentară și executivă serioasă.
Discuțiile privind reconstrucția Ucrainei și rolul Portului Constanța arată cum prioritățile regionale se suprapun cu nevoia de investiții și cu cerințele de securitate. Proiectul unei misiuni economice australiene pentru 2025 ar putea oferi companiilor din ambele țări oportunitatea de a se întâlni direct, de a analiza perspective și de a demara proiecte comune, în special în sectoarele menționate: energie, apărare, infrastructură și logistică.
Portul Constanța rămâne un element-cheie în această ecuație: poziția sa strategică îl transformă dintr-un simplu punct de încărcare într-un nod de distribuție pentru întregul bazin al Mării Negre. Planurile de dezvoltare a infrastructurii rutiere care să lege România de Ucraina și Ungaria conturează imaginea unei țări care își crește atractivitatea pentru fluxurile comerciale regionale. În paralel, provocările fiscale interne impun prudență, dar și stabilitate politică pentru ca proiectele pe termen mediu și lung să poată fi implementate.
Lista oficialilor prezenți și temele discutate confirmă o agendă bilaterală amplă și orientată spre rezultate practice. Propunerea unui birou economic româno-australian sau organizarea misiunii din 2025 sunt instrumente diplomatice care pot transforma intențiile bune în parteneriate concrete. Rămâne de urmărit cum vor evolua aceste inițiative și ce investitori se vor arăta interesați de oportunitățile semnalate.
Portul Constanța este menționat explicit ca punct strategic și ca destinație pentru investiții, ceea ce indică că discuțiile au depășit nivelul declarativ. O misiune economică în 2025 și ideea unui birou de facilitare economică pot genera proiecte concrete în energie, infrastructură și logistică. Creșterea schimburilor economice depinde de continuitatea politică și de condițiile fiscale interne. Crezi că o misiune economică australiană în 2025 poate transforma semnalele diplomatice în investiții palpabile pentru Portul Constanța și infrastructura României?
Fii primul care comentează