Datele INS arată că, în iulie 2025, salariile medii au înregistrat o ușoară scădere, în timp ce inflația a continuat să crească, punând sub semnul întrebării puterea de cumpărare a românilor. E o relatare care leagă o schimbare politică recentă de date economice cunoscute: Ilie Bolojan a depus jurământul ca premier în iunie, iar în iulie câștigul salarial mediu net a coborât la 5.517 lei.
Institutul Național de Statistică comunică că în iulie câștigul salarial mediu brut a fost de 9.201 lei, mai mic cu 45 lei față de luna precedentă. La nivel de meserii și sectoare, distribuția rămâne foarte inegală: cele mai mari venituri medii nete au fost înregistrate de angajații din extracția petrolului brut și a gazelor naturale, 12.061 lei, urmați de cei din prelucrarea țițeiului, cu 12.012 lei. La capătul opus s-au aflat hotelurile și restaurantele, cu 3.397 lei, și producția de articole de îmbrăcăminte, cu 3.507 lei. Comparativ cu iulie 2024, salariul mediu net a crescut cu 5, 2% în termeni nominali, însă indicele câștigului salarial real a fost 97, 6% față de iulie 2024 și 97% față de iunie 2025, adică, în termeni reali, puterea de cumpărare a scăzut.
INS subliniază că variațiile lunare pot fi afectate de plăți ocazionale: prime, bonusuri de sărbători sau alte drepturi acordate în anumite luni care modifică temporar media. În iulie s-au înregistrat atât scăderi, cât și creșteri pe sectoare. Cele mai importante diminuări s-au observat în editare (-10, 8%), iar reduceri semnificative, între 6% și 10%, au apărut în industria electronică și optică, intermedieri financiare (excluzând asigurările și fondurile de pensii), telecomunicații și producția de mașini. Alte domenii au raportat scăderi de 2–5, 5%, inclusiv cocserii, asigurări, echipamente electrice sau transporturi pe apă. În schimb, extracția petrolului și a gazelor a înregistrat o creștere majoră, de 15, 8%. Salariile au mai crescut, între 4% și 8, 5%, în industria hârtiei, extracția minereurilor metalifere și transporturile aeriene, iar alte sectoare au avut avansuri mai moderate.
Sectorul public a consemnat scăderi ale câștigului mediu net în învățământ (-4, 7%), explicată prin reducerea plăților cu ora în perioada vacanței, și în administrația publică (-2, 8%). Sănătatea și asistența socială au înregistrat o ușoară creștere, +0, 4% față de luna anterioară. INS reamintește că evoluția reală a salariilor depinde nu doar de cât se încasează în lei, ci și de inflație, adică de ceea ce mai poți cumpăra cu acei lei.
Pe partea de prețuri, INS a comunicat că rata anuală a inflației a urcat în august la 9, 9%, de la 7, 84% în iulie. Indicele prețurilor de consum pentru august față de iulie a fost 102, 10%, iar inflația de la începutul anului, comparând august 2025 cu decembrie 2024, a fost 8, 1%. Datele evidențiază o diferență semnificativă față de zona euro, unde inflația anuală estimată de Eurostat era în jur de 2, 1% în august 2025.
Pe categorii, mărfurile nealimentare s-au scumpit anual cu 10, 48%, serviciile cu 9, 85%, iar alimentele cu 8, 92%. În cazul alimentelor, fructele proaspete au avut o creștere accentuată a prețurilor: +41, 73% în august 2025 față de august 2024, deși comparativ cu iulie 2025 au fost mai ieftine cu 5, 13%. Cartofii s-au ieftinit atât anual, cât și lunar. La mărfurile nealimentare, energia electrică a înregistrat cea mai mare majorare anuală, 65, 73%, și un avans de 2, 56% față de luna precedentă. Serviciile de igienă și cosmetică au crescut cu 19, 27% anual și cu 5, 62% lunar, iar biletele CFR s-au scumpit cu 18, 59% anual și 1, 43% lunar. Rata medie a modificării prețurilor în ultimele 12 luni a fost 5, 7% conform IPC și 5, 6% conform IAPC.
Aceste cifre ilustrează o combinație complexă: salarii nominale cu oscilații reduse, dar o inflație în accelerare care erodează puterea de cumpărare. Evoluția reală a veniturilor depinde de ambele tendințe și de politicile economice ce vor fi adoptate. Datele despre salarii și prețuri reamintesc că deciziile din domeniul energiei, din industrie sau privind politicile salariale din sectorul public au impact direct asupra buzunarelor oamenilor. Ce contează pentru majoritatea angajaților nu este doar cât încasează fiecare la salariu, ci cât costă electricitatea, transportul și alimentele pe care trebuie să le cumpere.
Indicele inflației și cifrele pe sectoare, 9, 9% în august și 12.061 lei pentru angajații din extracția petrolului, pun în evidență tensiunea dintre venituri și prețuri. Cum se traduce asta în viața cotidiană: pentru cineva din hoteluri, cu 3.397 lei mediu net, o creștere semnificativă a prețurilor la energie sau alimente se resimte mult mai apăsat decât pentru cineva din extracție. Măsuri care ar putea atenua această presiune includ politici fiscale, controlul prețurilor la energie, negocieri colective în sectoarele cele mai afectate sau sprijin direcționat pentru categoriile vulnerabile.
Datele rămân esențiale pentru a înțelege direcția economică a țării: 5.517 lei salariul mediu net în iulie, 9, 9% inflația anuală în august și variații semnificative între sectoare. Ce te îngrijorează cel mai mult din aceste cifre: scăderea puterii de cumpărare, scumpirea energiei sau disparitățile mari între industrii?
ce să zic, iar cu banii ăștia nu ții casa; daaa, era de așteptat.