Ilie Bolojan a anunțat la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România că planificarea bugetului pe 2026 ar putea fi amânată din decembrie până în ianuarie, după ce parlamentarii vor adopta întreg pachetul de măsuri bugetare necesar pentru a avea o construcție bugetară predictibilă. Știrea apare în contextul unor ajustări legislative semnalate de Curtea Constituțională, iar guvernul caută claritate înainte de a stabili cifrele finale.
Istoria recentă a bugetelor din România este marcată de amânări și corecții, uneori din motive politice, alteori din cauze tehnice, astfel încât o întârziere de câteva săptămâni nu surprinde în mod deosebit. Bolojan a afirmat că parlamentul trebuie să modifice legea privind măsurile fiscale pe 18 noiembrie, parte din al doilea pachet de măsuri bugetare, pentru a răspunde obiecțiilor CCR. Această modificare ar oferi administrațiilor locale instrumentele necesare pentru a majora taxele pe proprietate și pentru a-și îmbunătăți colectarea veniturilor, ceea ce ar ajuta la stabilizarea încasărilor locale.
Economia macro rămâne totuși sub presiune. Premierul a menționat că estimarea pentru deficitul din acest an este de 8, 4% din PIB, iar ținta pentru 2026 este de a se apropia cât mai mult de 6%. Dacă ar face o prognoză, a spus că ar vedea un interval între 6% și 6, 5%. O observație importantă: plata dobânzilor la datoria publică constituie o constrângere majoră. În 2024 s-au plătit aproximativ 11 miliarde de euro pentru dobânzi, iar pentru 2026 se estimează în jur de 12 miliarde de euro, adică circa 3% din PIB. Această povară reduce marginea fiscală pentru alte cheltuieli și impune priorități stricte.
Bolojan a subliniat că menținerea unei discipline fiscale reale ar putea reduce costurile de finanțare, ceea ce, pe termen mediu, ar crea mai mult spațiu fiscal. Cu alte cuvinte, dacă statul se împrumută la costuri mai mici, are mai multă flexibilitate bugetară, o logică simplă, deși implementarea este complicată. Modificările viitoare din legislația fiscală, care includ și autoritățile locale, pot schimba nivelul veniturilor colectate la nivel local, astfel că efectul final asupra deficitului va depinde și de modul în care aceste măsuri vor fi aplicate.
Amânarea aprobării bugetului până în ianuarie ar oferi timp suplimentar pentru armonizarea pachetului de măsuri cu observațiile CCR și pentru a da administrațiilor locale predictibilitate. Rămâne de văzut cum vor vota parlamentarii modificările fiscale pe 18 noiembrie și ce efect vor avea acestea asupra capacității autorităților locale de a-și gestiona veniturile.
Estimarea deficitului de 6%–6, 5% pentru 2026, suma prognozată de 12 miliarde de euro pentru dobânzi și data parlamentarilor, 18 noiembrie, sunt repere clare care conturează discuția bugetară. Vi se pare rezonabilă o întârziere a aprobării bugetului pentru a evita revizuiri ulterioare?
Fii primul care comentează