Ilie Bolojan: întărirea Forțelor Armate Române și responsabilitatea civică în apărarea țării

Bolojan a început prin a afirma că România traversează o perioadă dificilă, atât intern, cât și extern. Pe plan intern, a evidențiat necesitatea ordinii în finanțele publice, a unei economii mai viguroase și a corectării nedreptăților. Pe plan extern, războiul din Ucraina a schimbat percepția privind stabilitatea regională; pacea nu mai poate fi considerată automat garantată; în jurul nostru se îmbină armele convenționale cu noi forme de conflict, dezinformare, manipulare, atacuri cibernetice, astfel că apărarea nu mai depinde doar de soldați și echipamente, ci implică întreaga societate.
Ce părere aveți: vor reuși măsurile anunțate de Bolojan să transforme declarațiile în schimbări reale pentru apărarea și economia României?
Premierul Ilie Bolojan a vorbit la Carei, județul Satu Mare, cu ocazia Zilei Armatei Române, despre provocările interne și externe cu care se confruntă România, subliniind necesitatea unei armate profesioniste și rolul societății în apărare. Asemenea unor epoci tensionate din istorie când granițele și echilibrele s-au modificat rapid, discuțiile despre securitate și stabilitate reapar frecvent, la fel cum s-au reluat după 1944, când transformările geopolitice au refăcut harta regiunii.
De asemenea, premierul a remarcat că Armata României este astăzi o instituție respectată, iar profesionalismul militarilor s-a evidențiat în misiunile externe și în exercițiile comune din cadrul NATO și al Uniunii Europene. Mesajul său a fost unul de consolidare: pregătire mai bună, tehnologie și investiții care să întărească apărarea națională, dar care, în același timp, implică întreaga societate în rolul ei de susținere.
Textul aduce în discuție securitatea colectivă în fața amenințărilor hibride și vulnerabilităților economice. România analizează în prezent alocări bugetare concrete pentru armată și infrastructură, evocând lecții istorice din 1944 și din perioada postbelică. Aici se întâlnesc trecutul și prezentul: memoria eroilor și necesitatea unor politici publice orientate spre stabilitate. Impactul acestor priorități asupra bugetului și asupra proiectelor sociale rămâne de urmărit, iar discuțiile despre măsuri precise de modernizare a armatei și protejare a infrastructurii vor spune mai mult decât declarațiile. E momentul în care denumirile forțelor armate, cifrele bugetare și exercițiile NATO, menționate în discurs, devin indicatorii pe care îi vom monitoriza în continuare.
La ceremonia din Carei, premierul și-a exprimat recunoștința față de veterani și față de sacrificiile soldaților români din al Doilea Război Mondial, menționând pierderile din luptele de pe fronturile estic și vestic, inclusiv cele înregistrate pe teritorii învecinate. A subliniat că acest trecut contribuie la identitatea României contemporane și a precizat că, pentru locuitorii din vestul țării, Ziua Armatei are și o semnificație legată de eliberarea acelor zone ale românismului în 1944. A încheiat adresându-se eroilor cu urări de odihnă, într-un registru solemn și respectuos.
Premierul a folosit o analogie simplă pentru a argumenta importanța investițiilor în apărare: la fel cum o familie își asigură locuința sau o companie își protejează activele, statul are nevoie de o „asigurare” reprezentată de capacitatea de apărare și de o armată profesionistă. Prin urmare, Bolojan a spus că unul dintre obiectivele principale este consolidarea forțelor armate, dezvoltarea industriei de apărare și protejarea infrastructurii critice. O parte semnificativă a bugetului va fi alocată formării, echipamentelor moderne și protejării infrastructurilor esențiale, pentru că, în opinia sa, România nu își poate permite să rămână nepregătită.