Guvernul României, prin prim-ministrul Ilie Bolojan, anunță ajustări importante ale bugetului pentru 2025, care vor fi finalizate până la sfârșitul lunii septembrie și adoptate la începutul săptămânii viitoare. La prima vedere pare o simplă corecție tehnică, dar este vorba despre reconcilieri între planurile de investiții și realitatea financiară, un subiect cu rădăcini în modul de gestionare a fondurilor europene în ultimii ani, când speranțele și contractele au depășit în mod semnificativ estimările.
Executivul va demara revizuirea joi, o va publica cel târziu vineri și o va supune aprobării într-o ședință extraordinară. Comisia Europeană a acceptat un deficit bugetar de 8, 4% din PIB pentru 2025, mai mare decât cei 7, 1% prevăzuți inițial și față de ținta neoficială de 7, 5% discutată în vară de noul guvern. Diferența nu este doar statistică: reflectă presiunea generată de angajamentele asumate pentru proiectele din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Bolojan explică că problema principală a fost supracontractarea. Practic, statul a semnat contracte pentru proiecte finanțate din fonduri europene în valoare totală de aproximativ 40 miliarde euro, comparativ cu puțin peste 20 miliarde euro estimate inițial pentru granturi și împrumuturi. Chiar și după eliminarea unor contracte reziliate, volumul rămâne dublu față de alocările planificate, ceea ce pune presiune asupra bugetelor pentru 2025 și 2026.
Revizuirea bugetară urmărește trei direcții majore: asigurarea plăților curente, majorarea alocărilor pentru asistență socială și un impuls modest pentru investiții. Pentru a face față angajamentelor PNRR, guvernul intenționează reducerea cheltuielilor de funcționare și creșterea eficienței. Bolojan a spus că economiile obținute vor fi redirecționate către finalizarea proiectelor PNRR deja începute, de la reabilitări școlare la achiziții de echipamente și lucrări de eficiență energetică în localități din întreaga țară.
În esență, este o reconfigurare a priorităților: se păstrează investițiile angajate extern și se reduc cheltuielile curente pentru a onora contractele semnate. Acest tip de corecție are consecințe practice pentru administrațiile locale și pentru firmele care implementează proiectele, deoarece fluxurile de plată și termenele pot fi ajustate în urma modificării bugetare.
Există și un semnal clar pentru anii următori: o parte din presiunea asupra bugetului provine din modul în care au fost planificate și aprobate proiectele PNRR. Aceasta ridică problema necesității unei mai bune coordonări între autoritățile care programează investițiile și cele care evaluează sustenabilitatea fiscală pe termen mediu. Pe scurt, nu este vorba doar despre găsirea rapidă a resurselor, ci și despre învățarea programării mai realiste a cheltuielilor publice.
Revizuirea bugetară menționată de Ilie Bolojan și cifra deficitului de 8, 4% sunt repere concrete care ilustrează modul în care angajamentele asumate prin PNRR se reflectă pe hârtie. Guvernul promite reducerea cheltuielilor de funcționare și direcționarea economiilor către finalizarea proiectelor precum reabilitarea școlilor și lucrările de eficiență energetică. Aceasta scoate în evidență tensiunea dintre dorința de a valorifica integral fondurile europene și necesitatea menținerii stabilității bugetare. Cum crezi că ar trebui prioritizate investițiile publice în următorii ani?
Fii primul care comentează