Ilie Bolojan: diminuarea cu 10% a cheltuielilor din Educație prin creșterea normei și reducerea plăților pe oră

Premierul a explicat, la TVR 1, că preferă să aștepte o lună de funcționare pentru a avea date complete și corecte înainte de a le face publice. Totuși, el estimează că reducerea va fi în jur de 10% din bugetul de Educație, în special pe partea de salarizare; la această sumă se pot adăuga și economii generate de burse. Pentru calcule precise, guvernul intenționează să centralizeze informații despre câți suplinitori au rămas și câte ore plătite la oră au fost reduse, deoarece statul plătește diferit în funcție de vechimea profesorilor: cu cât vechimea este mai mare, cu atât salariul este mai mare.
Ilie Bolojan a menționat explicit estimarea de 10% ca potențială economie la bugetul Educației, majorarea normei cu două ore, aproximativ 230.000 de posturi în sistem și posibilitatea ca posturile plătite la oră să se reducă la jumătate. Aceste date pot fi folosite în evaluarea impactului pe termen scurt și în monitorizarea proiectelor de reabilitare, termoizolare și dotare a claselor. Cum credeți că aceste măsuri vor influența viața din școli: vor aduce mai multă eficiență sau vor pune presiune suplimentară pe profesori?
O modificare concretă care a avut efecte vizibile este majorarea normei de predare săptămânale cu două ore. Practic, un profesor care până acum avea 18 ore de predare va avea 20 de ore pe săptămână. Bolojan a subliniat impactul asupra structurii posturilor: există circa 230.000 de posturi în sistem, ocupate de aproape 160.000 de titulari; diferența include aproximativ 30.000 de posturi plătite la oră și peste 40.000 ocupate de suplinitori. Creșterea normei a redus semnificativ necesarul de posturi plătite la oră, probabil diminuând la jumătate numărul acelor posturi, iar fondurile alocate plății la oră au scăzut, ceea ce, în practică, înseamnă venituri suplimentare mai reduse pentru unii profesori.
Premierul a asigurat în repetate rânduri că economiile obținute nu vor fi redirecționate către alte sectoare, ci vor rămâne în Educație. Scopul declarat este plafonarea cheltuielilor salariale și utilizarea sumelor economisite pentru finanțarea proiectelor care vizează îmbunătățirea infrastructurii școlare: reabilitări, termoizolare, dotări moderne în clase și materiale didactice de ultimă generație. Bolojan a spus că multe școli au beneficiat deja de lucrări în ultimul an și că, pentru a continua proiectele în anul următor, sunt necesare resurse suplimentare; economiile generate de noile măsuri vor constitui o parte din cofinanțarea acestor proiecte în curs.
Premierul Ilie Bolojan afirmă că, la o lună de la aplicarea schimbărilor din sistemul de învățământ, guvernul va putea determina cu exactitate cât a economisit din buget prin măsurile care au stârnit nemulțumiri în rândul cadrelor didactice. Contextul este limpede: modificările vizează cheltuielile salariale din sistem, iar Bolojan estimează o reducere de aproximativ 10% din bugetul destinat Educației. Istoric, reforma orelor de predare și discuțiile privind finanțarea nu sunt noutăți în România; tensiunile între autorități și profesori au reapărut frecvent, iar acum se caută un echilibru între stabilitatea bugetară și păstrarea calității actului educațional.
Ilie Bolojan a reiterat ideea că economiile vor susține proiectele de modernizare a școlilor și nu vor părăsi sectorul educațional; acesta este firul conductor al comunicării guvernamentale pe această temă: reducere de costuri salariale, redistribuirea internă a resurselor pentru infrastructură și dotări, iar deciziile vor fi susținute de cifre la o lună de la implementare. Rămâne de urmărit cum se vor materializa aceste schimbări în viața de zi cu zi a școlilor, a profesorilor și, în special, a elevilor.
Din punct de vedere financiar, premierul a precizat că sumele economisite vor apărea din această toamnă și în anul următor, și că, pentru a oferi cifre exacte, guvernul va aștepta centralizarea tuturor datelor privind plata la oră, numărul de suplinitori și structura vechimii în sistem. Măsura este prezentată ca necesară pentru stabilizarea cheltuielilor, cu mențiunea că impactul asupra fiecărei plăți se va vedea doar după strângerea datelor.