Premierul Ilie Bolojan a explicat miercuri la Digi24 ce implică, concret, planul Guvernului de reducere a posturilor din administrația locală și cum arată harta țării dacă s-ar aplica o scădere de 10% la nivel național. Discuția s-a axat pe variațiile mari între județe, de la Bihor, unde diminuarea este redusă, până la Galați, unul dintre cele mai afectate, și pe modul în care primarii pot analiza și învăța unii de la alții pentru a-și optimiza cheltuielile.
Reforma administrativă propusă se bazează pe o simulare: se stabilește un număr maxim de angajați pentru fiecare localitate în funcție de populație și se calculează câte posturi ocupate trebuie eliminate pentru a obține o reducere totală de 10%. Rezultatul nu este uniform: în unele județe reducerea necesară depășește 15%, 16% sau chiar 17%, ceea ce indică un personal supradimensionat în multe localități. Cazul cel mai evident este județul Galați, unde din 3.851 de posturi aprobate, 3.036 sunt ocupate. În scenariul reducerii, după aplicarea unei tăieri de 10% la nivel național, în Galați ar rămâne 2.521 posturi, ceea ce în practică înseamnă o scădere cu 522 posturi, adică aproximativ 17%. Situația ar afecta majoritatea localităților din județ: circa 9 din 10 ar trebui să facă reduceri, conform calculelor prezentate. Bolojan a subliniat că datele trebuie verificate, iar primarii sunt invitați să realizeze o analiză comparativă: dacă două comune cu aceeași populație au rezultate diferite, merită examinat cum s-au organizat cele care stau mai bine și să se adopte soluțiile eficiente. Nu e rușinos să copiezi ceea ce funcționează.
La capătul opus, Bihorul apare cu o nevoie modestă: doar 53 de posturi ocupate ar trebui eliminate în conformitate cu scenariul. Premierul leagă această diferență de experiența managerială din Oradea și din Consiliul Județean Bihor, unde, spune el, au fost făcute reduceri importante de personal în trecut, 30% la Primăria Oradea și în jur de 50% la aparat, pentru a diminua cheltuielile de funcționare și a redirecționa economiile către investiții. Bolojan povestește că acele economii au finanțat cofinanțări pentru proiecte cu fonduri europene: reabilitări de străzi, rețele de apă și canalizare, poduri. Impactul nu se vede imediat, dar investițiile au schimbat treptat infrastructura locală. În perioada în care a coordonat activitatea cu primarii din județ, făcea analize ale cheltuielilor de personal pe locuitor pentru a arăta cât costă serviciile oferite. Localitățile eficiente, cu un grad bun de colectare și cost per locuitor scăzut, primeau un mic bonus de finanțare din partea Consiliului Județean; cele ineficiente suportau penalizări la cofinanțare. Ideea este clară: resursele publice limitate ar trebui folosite pentru dezvoltare, nu pentru plata unor servicii nejustificate.
Pe plan instituțional, la întâlnirea de la Palatul Cotroceni s-a discutat continuarea reformei administrației. S-a convenit înființarea unui grup de lucru în structura guvernului care, până la mijlocul lunii septembrie, va analiza toate opțiunile și va lucra la pachetul legislativ aferent. Obiectivul rămâne o reducere de 10% a posturilor efective din administrația publică locală. Totodată, liderii politici au atras atenția asupra necesității unei implementări prudente, nu „cu toporul”, și au propus alternative, subliniind că schimbările trebuie discutate și argumentate.
Subiectul reducerii posturilor evidențiază două dileme practice: cum reconciliem eficiența administrației cu accesul la servicii locale și cum transformăm economiile obținute în investiții vizibile pentru cetățeni. Exemplele concrete, cifrele din Galați (3.036 posturi ocupate, reducere estimată 522) și din Bihor (53 posturi), arată că nu există o soluție universală și că analiza comparativă între localități poate oferi idei valoroase. Reformele anterioare din Oradea și Bihor sugerează că, dacă sunt gestionate coerent, reducerile pot elibera fonduri pentru proiecte de infrastructură. Pe de altă parte, implementarea trebuie calibrată cu atenție, cu verificarea datelor și cu mecanisme care să recompenseze eficiența și să sancționeze risipa.
Ilie Bolojan a vorbit despre cifre și pașii procedurali; Grupul de lucru are termen până la mijlocul lui septembrie pentru propuneri. Credeți că analiza comparativă și sistemul de bonus/penalizare pot determina primarii să reducă cheltuielile fără a afecta serviciile locale?
Fii primul care comentează