Ilie Bolojan rămâne neclintit în conflictul cu profesorii din România, după protestele de la începutul anului școlar care au vizat măsurile de ajustare bugetară aplicate în educație. Subiectul revine în atenție într-un context în care multe ore sunt susținute de suplinitori, iar modificarea normei de predare a provocat reacții în rândul cadrelor didactice.
De peste două decenii, discuțiile privind finanțarea educației și numărul de ore ale profesorilor reapar periodic în spațiul public: reforme, reduceri, promisiuni electorale și din nou gestionări de criză. Acum, guvernul condus de Ilie Bolojan a implementat măsuri de corecție bugetară din cauza unui deficit important, iar educația s-a numărat printre sectoarele afectate. Premierul a explicat la TVR că, pentru echilibrarea bugetului, s-a decis majorarea norme de predare cu două ore pe săptămână, astfel profesorii care aveau 18 ore ar urma să aibă 20. Măsura urmărește și un scop practic: diminuarea posturilor plătite cu ora și reducerea volumului de ore acoperite de suplinitori.
Bolojan a oferit date concrete: în sistem există aproximativ 230.000 de posturi, dintre care puțin sub 160.000 sunt ocupate de titulari. Restul sunt completate cu aproximativ 30.000 de posturi plătite cu ora și peste 40.000 ocupate de suplinitori. Din această perspectivă, o mare parte din orele școlare erau, și încă sunt, în multe locuri, predate de persoane fără titularizare sau plătite suplimentar. Potrivit premierului, creșterea norme de la 18 la 20 de ore a redus probabil la jumătate cele circa 30.000 de posturi plătite cu ora.
Șeful Executivului a subliniat că norma de 20 de ore este întâlnită la nivel european; el a dat exemple precum Franța și Spania, iar în Germania norma poate ajunge până la 25 de ore săptămânal. Această comparație servește la plasarea deciziei în context internațional, dar realitatea de la firul ierbii rămâne marcată de diferențe locale: distribuția posturilor, absenteismul, necesitatea de suplinire și condițiile salariale variază considerabil între județe și școli.
Referitor la absența sa la discuțiile de la Cotroceni între președinte și liderii sindicatelor din educație, Bolojan a afirmat că în această perioadă a avut deja dialoguri cu sindicatele din domeniu și că deciziile se bazează pe analiza activității din învățământ. Declarația reflectă încercarea guvernului de a justifica măsurile prin cifre și evaluări interne, în timp ce sindicaliștii și profesorii semnalează impactul asupra condițiilor de muncă și asupra calității actului educațional.
Tema ridică problema echilibrului între eficiența bugetară și stabilitatea personalului didactic. Pe de o parte, majorarea norme poate reduce cheltuielile cu plata cu ora și poate limita dependența de suplinitori; pe de altă parte, schimbările bruște în programul cadrelor didactice și în structura posturilor generează întrebări privind continuitatea predării și povara asupra corpului profesoral. Istoria reformelor din învățământ arată că asemenea măsuri au efecte pe termen lung greu de evaluat imediat, iar comparațiile cu alte țări trebuie făcute luând în calcul diferențele de organizare și finanțare ale sistemului educațional.
Ilie Bolojan a discutat cifre și norme, dar rămâne deschisă problema impactului asupra elevilor, a continuității lecțiilor și a motivației cadrelor didactice atunci când multe posturi rămân nesigure sau temporare. Reforma prin ajustarea orelor afectează nu doar echilibrul bugetar, ci și ritmul vieții școlare: cine preia orele când titularul lipsește, cum se garantează calitatea predării, cum sunt recompensate eforturile suplimentare. În plus, referințele la practici din Franța, Spania sau Germania sunt utile în discuție, dar nu pot înlocui analizele locale care să considere specificul regional și infrastructura școlară din România.
Ilie Bolojan a menționat 230.000 de posturi, aproximativ 160.000 de titulari, 30.000 de posturi plătite cu ora și peste 40.000 de suplinitori ca elemente concrete ale acestei ecuații bugetare. Rămâne de văzut cum se va reflecta, în semestrele următoare, majorarea orelor asupra stabilității posturilor și asupra programului elevilor. Care crezi că ar fi cea mai eficientă soluție pentru a echilibra resursele bugetare fără a afecta continuitatea și calitatea predării?
Fii primul care comentează