Politica are momente când stabilitatea nu mai e doar un slogan: devine o monedă de schimb pentru investiții, încredere și planuri pe termen lung. Ilie Bolojan discută necesitatea unei guvernări funcționale, despre cum predictibilitatea deciziilor modelează percepția externă a României și despre relațiile cu Nicușor Dan și partenerii de coaliție, într-un interviu acordat la Digi24.
Bolojan afirmă limpede că dorința sa pentru o guvernare eficientă nu izvorăște din ambiția personală de a rămâne premier, ci din rațiuni practice legate de stabilitate. A explicat că deciziile în astfel de poziții nu se iau ușor, deoarece implică responsabilitate și consecințe. Pe scurt, stabilitatea politică este privită ca un indicator esențial pentru încrederea în țară: agenții de rating, investitori sau companii străine care evaluează România analizează nu doar cifrele, ci și consistența și predictibilitatea guvernării. Dacă autoritățile își respectă angajamentele și acționează coerent, țara câștigă credibilitate pe piețele financiare și în fața potențialilor investitori, ceea ce poate influența costul împrumuturilor statului sau deciziile companiilor de a investi aici.
Abordând latura economică, Bolojan accentuează impactul stabilității asupra ratingului de țară: percepția externă despre cât de sigur e să achiziționezi eurobonduri românești sau să investești aici depinde în mare măsură de modul în care guvernarea funcționează și comunică. Prin urmare, nu e vorba doar de politică internă ca spectacol, ci de semnale concrete pentru piețe și investitori. Această legătură între deciziile politice și condițiile economice este cunoscută de mult în istoria fiscală a statelor; de la crizele care au erodat încrederea până la perioadele de stabilitate care au atras capital, exemplele reconfirmă importanța unui guvern previzibil.
Despre relațiile din administrația locală și din coaliție, Bolojan vorbește despre efortul de a clădi încredere între oameni obligați să colaboreze. A menționat cooperarea cu primarul Nicușor Dan și cu liderii partidelor din coaliție, subliniind respectul reciproc și asumarea responsabilităților atunci când acestea sunt comune sau complementare. Practic, abordarea sa este una pragmatică: respect pentru funcție, pentru parteneri și dorința de a realiza lucrurile cât mai bine în condițiile existente. Tonul este conciliator, cu accent pe disciplina managerială și pe importanța unei coabitări funcționale, nu neapărat pe simpatii politice.
În concluzie, faptul că Bolojan discută despre stabilitate, rating-uri și cooperare internă scoate în evidență două idei centrale: politica internă afectează imaginea externă a țării, iar relațiile bune între actorii politici sunt instrumente practice, nu doar gesturi diplomatice. Exemple din discursul său, referința la agențiile de rating, la eurobonduri și la colaborarea cu Nicușor Dan, ilustrează cum deciziile administrative se conectează direct la mecanisme economice și de piață. Ce crezi că ar trebui schimbat în comunicarea dintre liderii politici ca să crească percepția de stabilitate în fața investitorilor?
Fii primul care comentează