Vizita lui Igor Grosu la București a adus două declarații ferme despre direcția viitoare: președintele Parlamentului Republicii Moldova și liderul PAS s-a întâlnit cu prim-ministrul României, Ilie Bolojan, și au discutat despre sprijin bilateral și proiecte concrete privind infrastructura, energia și schimbul de capital. Contextul nu e doar diplomatic: legăturile dintre cele două state au rădăcini istorice și sunt întărite recent, iar discuțiile de astăzi fac parte dintr-un efort susținut de apropiere economică și politică care durează de ani de zile.
Grosu a afirmat că a venit pentru o vizită scurtă la București și a mulțumit României pentru sprijinul constant, descris ca necondiționat. Mesajul reflectă situații practice: Bucureștiul a fost și rămâne un susținător major al parcursului european al Moldovei, atât prin asistență tehnică și financiară, cât și prin poziții politice comune la nivelul UE. Într-o discuție față în față cu Ilie Bolojan, prioritățile prezentate de Grosu au fost transpuse în direcții de lucru concrete: infrastructură, de la drumuri la legături transfrontaliere, , energie, cu accent pe securitatea aprovizionării și diversificare, și schimb de capital, adică mai multe investiții reciproce menite să stimuleze economia.
Pe plan european, Grosu a reafirmat obiectivul ambițios pentru 2028: semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aceasta rămâne o perspectivă strategică pentru Chișinău, iar sprijinul României este prezentat ca unul dintre pilonii care pot accelera procesul. În practică, asta înseamnă coordonare politică, armonizare legislativă și proiecte comune care să demonstreze progresul necesar pentru aderare.
Anunțurile privind proiectele concrete între cele două maluri ale Prutului promit un impact economic real și o apropiere mai profundă, nu doar simbolică. Investițiile în infrastructură pot reduce costuri și timpi de transport; proiectele energetice pot crește reziliența la crize; iar schimbul de capital poate genera locuri de muncă și creștere economică. Toate acestea sunt însă operațiuni care necesită planificare, resurse și timp, nu doar bune intenții la cafele oficiale.
Discuțiile de la București transmit un mesaj dublu: sprijin politic și angajament pentru implementare. Dacă planurile se vor realiza, cetățenii ar trebui să resimtă schimbarea prin drumuri mai bune, facturi mai stabile sau proiecte economice vizibile. Rămâne de urmărit calendarul, sursele de finanțare și detaliile tehnice ale fiecărui proiect, acolo se câștigă sau se pierd bătăliile practice.
Igor Grosu a numit România unul dintre cei mai importanți susținători ai parcursului european al Republicii Moldova și și-a exprimat speranța ca tratatul de aderare să fie semnat în 2028. Aceasta conturează o foaie de parcurs ambițioasă, dar punerea ei în practică depinde de pași concreți: adaptarea legislației, îndeplinirea criteriilor economice și acorduri bilaterale operative dincolo de declarații. Exemplele concrete menționate în întâlnire, infrastructură, energie, schimb de capital, vor fi reperele după care publicul va putea evalua progresul.
Care dintre aceste domenii crezi că ar aduce cel mai mult beneficiu imediat cetățenilor: infrastructura, energia sau creșterea investițiilor?
Fii primul care comentează