De ani buni, dezbaterea despre modul în care ni se livrează conținutul pe Facebook și Instagram se intersectează cu reguli, drepturi digitale și, nu în ultimul rând, cu interesele financiare ale companiilor tech. Recent, o hotărâre a unei instanțe din Olanda aduce un reper concret în acest dialog: judecătorul a considerat că Meta nu oferă suficientă libertate utilizatorilor din punct de vedere legal și a cerut modificări care să facă opțiunile pentru un timeline cronologic mai clare și mai persistente.
Cazul pleacă de la o plângere depusă de organizația olandeză Bits of Freedom, care susține că modul în care Meta promovează un feed bazat pe recomandări profilate încalcă prevederi din Digital Services Act, legislație europeană menită să ofere utilizatorilor mai mult control asupra conținutului personalizat. Textul relevant al DSA prevede că platformele care utilizează sisteme de recomandare trebuie să explice clar parametrii principali ai acestor sisteme și să pună la dispoziția utilizatorilor opțiuni care să le permită să aleagă și să modifice ordinea informațiilor afișate. Pe scurt, dacă vezi conținut adaptat pentru tine de un algoritm, trebuie și să poți selecta ușor o alternativă.
Judecătorul a concluzionat că Meta nu respectă acest principiu: opțiunea de a trece la un feed cronologic există, dar nu este suficient de vizibilă și, mai grav, nu rămâne activă în mod persistent. Practic, dacă utilizatorul schimbă secțiunea aplicației sau închide și redeschide aplicația, alegerea se pierde, iar aplicația revine la feedul recomandat. Instanța a afirmat că o astfel de soluție nu asigură autonomia reală a utilizatorului și i-a dat Meta două săptămâni pentru a propune o metodă directă și simplă prin care oamenii să renunțe definitiv la feedul bazat pe recomandări.
Argumentul organizației de drepturi digitale merge mai departe: modelul de business al Meta se sprijină pe afișarea de reclame targetate în funcție de interese și comportament, iar designul aplicațiilor încurajează subtil revenirea la feedul recomandat. Feedul alternativ, fără profilare, este „ascuns” în interfață, are acces limitat la anumite funcții (de exemplu, mesajele directe pot fi mai greu accesibile) și nu rămâne implicit când utilizatorul redeschide aplicația. În opinia Bits of Freedom, aceste practici erodează capacitatea utilizatorilor de a decide ce văd și, pe termen lung, afectează participarea informată în spațiul public, un aspect cu atât mai sensibil în preajma alegerilor, cum este cazul Olandei, care organizează scrutin național la sfârșitul lunii.
Instanța a fost categorică: o opțiune nepermanentă pentru sistemele de recomandare contravine scopului DSA, care urmărește tocmai autonomia și libertatea de alegere a utilizatorilor. Prin urmare, Meta trebuie să ajusteze aplicațiile astfel încât preferința utilizatorului să fie păstrată chiar dacă acesta navighează între secțiuni sau repornește aplicația. Simplificat: dacă alegi un timeline cronologic, alegerea ta trebuie să rămână valabilă, nu să dispară ca o notificare necitită.
Meta a anunțat intenția de a face apel, deci disputa legală nu s-a încheiat. Rămâne de văzut dacă, în unele jurisdicții, hotărârea va obliga platformele să facă cronologia implicită sau doar să ofere o setare clară, persistentă și ușor de accesat. Pentru utilizatori, miza e clară: mai multă transparență și control sau un flux de conținut în care alegerea rămâne secundară în fața dinamicii comerciale.
Decizia din Olanda pune în lumină două elemente concrete din discuție: art. 27 din Digital Services Act și reclamația depusă de Bits of Freedom. Acestea explică ce înseamnă, practic, obligația platformelor de a oferi opțiuni clare și persistente privind recomandările. Un exemplu aplicat: utilizatorul ar trebui să poată selecta feedul cronologic și să-l păstreze activ fără a fi „reîntors” automat la feedul recomandărilor la fiecare relansare a aplicației. În plus, textul DSA cere ca parametrii principali ai algoritmilor să fie explicați într-un limbaj accesibil, astfel încât oamenii să înțeleagă cum sunt ordonate postările.
Ce urmează depinde de apel și, eventual, de alte instanțe care ar putea interpreta DSA. Până atunci, decizia marchează un precedent în discuția despre transparența algoritmilor și dreptul utilizatorilor la o modalitate de vizualizare a conținutului care să nu fie subminată de setări ascunse. Crezi că platformele ar trebui să facă cronologia implicită sau e suficientă o setare clară și persistentă?
Fii primul care comentează