Schimbările din fruntea Hidroelectrica survin în contextul unei presiuni instituționale care leagă compania de angajamente asumate la nivel european și de termene precise din planurile naționale. Nu este o noutate ca marile companii de utilități să înregistreze schimbări rapide la vârf: deciziile sunt frecvent determinate de documente, termene-limită și raportări către Bruxelles, la fel cum anterior am văzut companii reglementate influențate de criterii externe. În prezent, discuția vizează cine preia responsabilitățile la Hidroelectrica și motivele acestor mișcări.
Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica a hotărât redistribuirea atribuțiilor de conducere după plecarea, prin acord comun, a lui Karoly Borbely din funcția de președinte al Directoratului/CEO și a lui Marian Fetița din funcția de membru al Directoratului/CFO. Despărțirea a devenit efectivă la 19 septembrie 2025. Pentru a asigura continuitatea administrativă și operațională a companiei, atribuțiile de CEO au fost delegate lui Bogdan Badea, membru al Directoratului, iar cele de CFO au fost preluate de Radu Constantin, tot membru al Directoratului. Practic, nu a avut loc o reconstrucție totală a boardului, ci o realocare internă temporară menită să mențină stabilitatea operațională.
Motivele deciziilor sunt multiple și concrete. România are obligații legate de milestone 121 din Componenta 6 Energie a Planului Național de Redresare și Reziliență. Comisia Europeană a emis la 28 mai 2025 Decizia C(2025) 3490 prin care a dispus suspendarea parțială a unor plăți, iar situația semnalată privind milestone 121 trebuie remediată în termen de șase luni de la comunicare. Ministerul Energiei a transmis două scrisori, la 4 iulie 2025 și 18 septembrie 2025, solicitând intervenții rapide pentru a corecta aspectele semnalate de Comisie privind situația Directoratului companiei. Totodată, Ministerul a prezentat în ședința de Guvern din 11 septembrie 2025 o notă informativă privind stadiul implementării milestone 121, document făcut public.
Consiliul de Supraveghere a luat în considerare și necesitatea respectării bunelor practici de guvernanță corporativă aplicabile unei societăți listate pe piața reglementată a Bursei de Valori București, precum și prevederile legale relevante, având în vedere protejarea integrității intereselor companiei și ale tuturor acționarilor. În practică, acest lucru înseamnă că deciziile nu au fost doar gesturi interne, ci răspunsuri la cerințe externe și la monitorizarea conformității cu exigențele de raportare și guvernanță.
Mutarea responsabilităților către Bogdan Badea și Radu Constantin reprezintă, pe de o parte, o soluție pentru menținerea funcționării curente a echipei de conducere, iar pe de altă parte răspunde presiunii de timp asociate termenului de șase luni impus pentru remedierea problemelor legate de milestone 121. Trebuie subliniat că aceste modificări se înscriu într-un parcurs administrativ și politic mai amplu: atenția Comisiei Europene și a ministerului reflectă impactul deciziilor companiei asupra finanțării și relației cu autoritățile competente.
Schimbările transmit și semnale privind prioritățile: guvernanța și conformitatea cu angajamentele europene au greutate în deciziile de management, iar transparența raportărilor către Guvern și public joacă un rol crucial. Numele implicate, Karoly Borbely, Marian Fetița, Bogdan Badea, Radu Constantin, și datele menționate, 19 septembrie 2025, 28 mai 2025, 4 iulie 2025, 11 septembrie 2025, 18 septembrie 2025, sunt repere utile pentru cei care urmăresc evoluția companiei și impactul acesteia asupra pieței energetice din România. Decizia Comisiei C(2025) 3490 și milestone 121 în cadrul PNRR rămân elementele centrale care au declanșat aceste schimbări.
Hidroelectrica se află acum într-o etapă în care trebuie să demonstreze că poate îndeplini cerințele din PNRR legate de componenta energie, iar numirea internă a responsabililor temporari urmărește să permită avansarea procesului de remediere fără blocaje administrative. Rămâne de urmărit dacă măsurile anunțate vor fi suficiente pentru deblocarea plăților parțial suspendate și pentru restabilirea situației la parametrii acceptabili pentru Comisia Europeană.
Decizia din 19 septembrie 2025 și documentul C(2025) 3490 sunt repere importante în dosarul relației dintre Hidroelectrica, Ministerul Energiei și Comisia Europeană, iar evoluția în următoarele luni va afecta atât fluxurile financiare legate de PNRR, cât și încrederea investitorilor de la Bursa de București. Ce măsuri crezi că ar fi potrivite pentru a concilia cerințele instituțiilor europene cu nevoile operaționale ale unei companii de utilități?
Fii primul care comentează