Hidroelectrica între Bruxelles și PNRR: analiza KPMG, probleme de conflict de interes și sugestii pentru proceduri de selecție transparente

Pentru a atenua riscurile, raportul menționează măsuri adoptate: implicarea unui expert independent în recrutare, demisia voluntară din Consiliu înainte de a depune candidatura și abținerea de la decizii în perioada de tranziție, precum și comunicarea transparentă a criteriilor către toți aplicanții. Aceste măsuri corespund în mare măsură recomandărilor OECD pentru gestionarea conflictelor de interese, dar consultanții KPMG susțin că sunt necesare garanții mai robuste pentru a elimina orice percepție de favoritism și pentru a consolida încrederea părților interesate.
În consecință, raportul propune mai multe recomandări practice adresate Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica: instituirea unor protocoale formale privind conflictele de interese, reguli clare despre momentul demisiei și al abținerii, documentarea măsurilor de atenuare și comunicarea lor publică, separarea timpurie şi completă între rolurile de supraveghere şi cele de candidat (ideal solicitându-se demisia înainte de orice implicare în definirea criteriilor) și chiar luarea în considerare a unei supravegheri externe sau validări pentru procesele sensibile, în special când sunt implicați candidați interni sau foști membri ai Consiliului. Autorii afirmă că astfel de pași ar întări corectitudinea numirilor și angajamentul față de principii de guvernanță etică și transparență.
Există ceva aparte când o companie din sectorul energetic ajunge în vizorul Bruxelles-ului: este vorba despre Hidroelectrica, despre numirea directorului general Laszlo Borbely și despre posibilele implicații pentru PNRR, toate acestea în contextul discuțiilor dintre autoritățile de la București și Comisia Europeană. Cazul evocat readuce în prim-plan controversele privind guvernanța corporativă din Europa post-criză financiară, perioadă în care cerințele de transparență și independență au devenit cruciale pentru firmele cu acționariat de stat.
Cu toate acestea, raportul nu omite o chestiune sensibilă: potențialul conflict de interese legat de numirea lui Karoly Borbely (nume asemănător celui menționat în documentul oficial). Înainte de a fi candidat, acesta fusese membru al Consiliului de Supraveghere și parte a Comitetului de Nominalizare și Remunerare, implicat în definirea unor elemente ale procesului de selecție. KPMG notează că Borbely și-a dat demisia din Consiliu pe 7 august 2023, cu o zi înainte de aprobarea finală a criteriilor, însă că participase la unele ședințe în perioada de tranziție pentru a asigura cvorumul, abținându-se de la voturi legate de selecție. Această proximitate temporală și accesul la informații privind criteriile și matricea de evaluare pot crea impresia unui avantaj necuvenit, deși raportul nu evidențiază o influență directă exercitată.
Pe de altă parte, performanța profesională și experiența managerială ale candidatului au fost evaluate ca fiind satisfăcătoare, iar pentru comparație au fost analizate companii energetice europene cu participare semnificativă a statului, precum EDF, Engie, Enel, Statkraft, Ørsted, Vattenfall și PPC. Raportul a fost transmis Ministerului Energiei pe 21 august 2025, apoi Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, care coordonează PNRR. Comisia Europeană, însă, a rămas fermă: într-o decizie din 28 mai 2025 a afirmat că selecția CEO și CFO de la Hidroelectrica nu a respectat cerințele de transparență și competitivitate prevăzute de jalonul 121, iar această constatare poate afecta deblocarea sumelor din PNRR până când România va corecta deficiențele.
Raportul KPMG, decizia Comisiei din 28 mai 2025 şi termenele menționate (21.08.2025 pentru transmiterea raportului, videoconferința din 02.09.2025 şi termenul de 28.11.2025 pentru reluarea selecției) reprezintă elemente concrete care vor orienta pașii următori. Considerați că recomandările propuse de KPMG sunt suficiente pentru a soluționa problema percepției de conflict de interese la Hidroelectrica?
KPMG a întocmit un raport la solicitarea Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, concluzionând că procedura de selecție pentru posturile de CEO și CFO, inițiată în 2023, a fost în linii mari conformă cu legislația națională și cu practicile relevante ale companiilor comparabile. Raportul subliniază că procesul a beneficiat de sprijinul unui expert independent în recrutare, că criteriile au fost clar definite și comunicate candidaților și că documentele de evaluare au fost păstrate. Expertiza externă, transparența anunțurilor publice și componența independentă a Consiliului de Supraveghere sunt identificate ca puncte forte, iar procedurile ar fi respectat, într-o măsură mai mare sau mai mică, şi anumite standarde internaționale de guvernanță, precum liniile directoare OECD.
Acest caz ilustrează tensiunea dintre procedurile interne, percepția publică și standardele europene atunci când sunt implicate numiri la companii cu importanță strategică. Recomandările KPMG, protocoale clare privind conflictele de interese, demisii transparente înainte de candidatură, documentarea măsurilor de atenuare și, eventual, validarea externă a selecțiilor, sunt precise şi aliniate cu aşteptările OECD. În practică, rămâne responsabilitatea părților implicate să implementeze aceste prevederi astfel încât să fie eliminate riscurile care ar putea afecta implementarea PNRR și să fie restaurată încrederea părților interesate. Dacă Hidroelectrica şi autoritățile urmează pașii recomandați, reluarea unei proceduri conforme ar putea debloca situația administrativă și financiară.
În discuția din videoconferința din 2 septembrie 2025, Comisia a reamintit că România a avut la dispoziție 30 de zile după emiterea CID din mai pentru a formula obiecții. Oficialii europeni au precizat că, dacă Bucureștiul acceptă concluziile raportului KPMG, poate transmite un punct de vedere preliminar referitor la cele două cazuri din directorat. Totuși, Comisia a subliniat că singura remediere pe care o recunoaște rămâne reluarea unei proceduri de selecție care să respecte principiile impuse de jalon. Ministerul Energiei a menționat în comunicarea sa că membrii Consiliului de Supraveghere nu au pus în aplicare decizia Comisiei care cerea reluarea unei selecții transparente și competitive pentru Directorat în termen de şase luni, până la 28 noiembrie 2025, catalogând acest comportament ca fiind contrar bunei-credințe și ca o ignorare nejustificată a cerințelor jalonului 121.