Hidroelectrica inaugurează Pilot NUFĂRUL și dezvoltă proiecte fotovoltaice plutitoare pe Olt pentru extinderea energiei regenerabile

Pe lângă Pilot NUFĂRUL, Hidroelectrica a lansat şi un proiect „la cheie” pentru sistemul flotant de panouri, iar alte surse indică demararea unui parc fotovoltaic care a fost blocat timp de patru ani şi a fost repus în mişcare. Aceasta îi scoate din sfera tradiţională a barajelor şi îi plasează în competiţie pe terenul energiei solare, unde provocările sunt diferite: evaluări de impact, integrare în reţea şi, bineînţeles, finanţare.
Tot pe Olt, dar extinzând conceptul, Hidroelectrica valorifică potenţialul fotovoltaic din jurul centralelor de pe sectorul mijlociu şi inferior printr-un contract de 9.047.382, 16 lei fără TVA. Aici puterea instalată în panouri este de 2.955, 58 kW, iar producţia preconizată se ridică la 3.710, 87 MWh pe an. Aceste date arată o abordare scalabilă: proiecte pilot de dimensiuni diferite, testate în condiţii reale de operare.
Această mişcare reflectă teme mai ample: tranziţia energetică nu înseamnă doar înlocuirea unei tehnologii cu alta, ci adaptarea infrastructurii existente, diversificarea surselor şi dezvoltarea de proiecte hibride care valorifică avantaje geografice locale, cum este cazul Oltului. Pilotul NUFĂRUL, valorile de putere (10 MW) şi estimările de producţie (13, 4 GWh/an), bugetul de 2, 2 miliarde lei pentru 500 MW până în 2027 şi contractele de aproximativ 39, 25 milioane lei şi 9, 047 milioane lei constituie repere concrete care indică direcţia investiţiilor. Rămâne de urmărit cum se va reflecta pe termen mediu această tranziţie în preţuri, în reţea şi în gestionarea resurselor. Ce părere ai: pot un baraj şi nişte panouri plutitoare să formeze viitorul mix energetic local?
Contractul pentru NUFĂRUL este evaluat la 39.250.000 lei fără TVA, iar instalaţia va avea o putere instalată în panouri de 10 MW, cu o producţie anuală estimată la aproximativ 13, 4 GWh. Pe scurt, este suficientă pentru alimentarea a câteva mii de gospodării timp de un an, în funcţie de consum, reprezentând totodată un experiment tehnic deosebit: panouri plutitoare nu vezi la tot pasul.
CEO-ul Karoly Borbely a declarat că piaţa oferă multe oportunităţi pentru diversificare în surse solare şi eoliene. Hidroelectrica a identificat proiecte gata de punere în funcţiune (COD) şi proiecte Ready to Build, care îndeplinesc criteriile tehnice şi financiare necesare pentru realizarea obiectivului strategic: adăugarea a cel puţin 500 MW din surse regenerabile până în 2027. Pentru a susţine această extindere, compania estimează un buget de investiţii anorganice de 2, 2 miliarde lei pentru următorii trei ani. Practic, planul este ambiţios, dar structurat: un mix de proiecte menit să crească capacitatea din RES într-un orizont temporal clar definit.
Hidroelectrica, societatea de stat care domină piaţa energiei electrice din România, îşi îndreaptă atenţia şi către soare: pregăteşte proiecte fotovoltaice, inclusiv primul sistem de panouri flotante montat pe sectorul inferior al Oltului, denumit Pilot NUFĂRUL. Istoria hidroenergeticii româneşti e vastă, de la barajele construite în secolul XX până la actuala tranziţie energetică, când jucătorii tradiţionali explorează soluţii hibride. În prezent, Hidroelectrica îmbină experienţa în domeniul apei cu potenţialul panourilor solare, nu par să se teamă de valuri, mai degrabă de eventualele perturbări cauzate de înotători.