De la bazinele pline până la prizele din locuințe, tema energiei hidro revine în centrul atenției. Bogdan Badea, președintele Directoratului Hidroelectrica, a vorbit la începutul lunii noiembrie, într-o conferință din Parlament, despre producția companiei, dificultățile cauzate de secetă și planurile de investiții menite să integreze tot mai multă energie regenerabilă în rețea.
Hidroelectrica se confruntă cu ceea ce pare a fi cel mai secetos an din activitatea sa: producția prognozată pentru 2025 ar fi puțin peste 11 terawați-oră, un prag care, dacă se confirmă, ar reprezenta cel mai redus nivel din istoria firmei. În contextul acestei producții scăzute, profitul estimat pentru acest an este de circa 3 miliarde de lei. Badea afirmă că, raportat la volumul de energie, acel profit reflectă o gestionare financiară eficientă, deși suma poate părea mică la prima vedere. În același timp, rezervele din lacuri sunt mai bune decât în anul anterior, aproximativ 73% față de 64% în aceeași perioadă a anului precedent, ceea ce aduce o doză de liniște într-un an dificil.
Riscul hidrologic rămâne principalul element de incertitudine. Badea a menționat schimbări în tiparele meteorologice observate în ultimii ani, care par să fi redus parțial presiunea sezonieră asupra sistemului energetic, dar a avertizat că nu e momentul pentru relaxare. Chiar și ierni mai blânde pot alterna cu episoade de frig extrem, iar în astfel de situații Hidroelectrica devine un furnizor esențial de stabilitate pentru sistem. Practic, barajele și lacurile companiei acționează ca o baterie uriașă a țării, doar că funcționează pe apă, nu pe litiu.
Un alt risc semnalat de oficial este cel legislativ. Intervențiile normative și schimbările rapide de politică din trecut au creat distorsiuni pe piață. Badea și-a exprimat mulțumirea că piața liberă și-a recăpătat treptat influența, considerând-o singura mecanică capabilă să stabilească un preț corect, date fiind structura tehnică și investițională actuală a sistemului energetic. Ca observație aproape anecdotică, a remarcat că mulți furnizori au coborât recent prețurile în perioada de Black Friday până la nivelurile practicate de Hidroelectrica pentru consumatori și a spus, cu un umor discret, că la ei Black Friday e cam în fiecare zi.
Pe plan investițional, compania continuă atât proiectele convenționale, cât și hibridizarea centralelor, având ca prioritate echilibrarea creșterii accelerate a capacităților solare și eoliene. Hidroelectrica consideră necesare noi centrale hidro care să asigure flexibilitate și stocare, pentru ca energia produsă în exces în timpul zilei să poată fi redirecționată către seară, când cererea și prețurile sunt mai mari. Există proiecte în derulare sau în licitație: fotovoltaic plutitor de 10 MW, soluții de stocare la Porțile de Fier 2 și completări la parcul eolian de la Crucea. Obiectivul este clar: mutarea unei părți din producția continuă către orele cu cerere ridicată, reducând presiunile tehnice și comerciale asupra sistemului.
Totuși, dezvoltarea este frânată de incoerențe legislative și blocaje în instanțe. Un exemplu concret este centrala de la Răstolița, ale cărei autorizații, atât acordul de mediu, cât și autorizația de construire, sunt suspendate de instanță. Aceasta trebuia să intre în producție anul acesta, dar, din cauza suspendării, nu va fi disponibilă în 2025. Badea speră la clarificări în decembrie și spune că, dacă contestațiile vor fi soluționate, umplerea lacului ar putea începe în perioada de viitură după iarnă.
Pe scurt, strategia Hidroelectrica urmărește diversificarea și adoptarea tehnologiilor hibride: combinarea centralelor pe firul apei cu stocare și surse fotovoltaice sau eoliene pentru a oferi mai multă flexibilitate sistemului. Aceasta include proiecte mici, precum fotovoltaicul plutitor de 10 MW, dar și investiții semnificative în stocare la Porțile de Fier 2. Politicile și cadrul legislativ rămân însă factori critici, iar deblocarea procedurilor este necesară pentru a valorifica la maximum sinergiile dintre tehnologii.
Evenimentul în care au fost făcute declarațiile, Conferințele Focus Energetic, ediția a XLIV-a, organizată în parteneriat cu Comisia pentru energie din Senat, a abordat pregătirile pentru iarna 2025-2026, subliniind nivelul de pregătire și provocările imediate. Discuțiile au pus accent atât pe gestionarea riscului hidrologic, cât și pe adaptarea reglementărilor pentru a permite investiții coerente.
Hidrocentrala de la Răstolița ilustrează impactul juridic asupra proiectelor energetice: autorizațiile suspendate au amânat punerea în funcțiune, iar dacă litigiile se soluționează în decembrie, umplerea lacului ar putea începe după iarnă. Proiectele de hibridizare declarate includ fotovoltaic plutitor de 10 MW, stocare la Porțile de Fier 2 și extinderi la parcul eolian Crucea, toate menite să transfere producția diurnă către seară și să atenueze vârfurile de preț de pe Piața pentru Ziua Următoare.
Discuția despre Hidroelectrica evidențiază două idei centrale: pe termen scurt, seceta reduce producția și impune decizii prudente; pe termen mediu, tranziția energetică solicită un mix tehnologic și un cadru legislativ stabil. Gestionarea sinergiilor între hidro, solar și eolian va depinde atât de investiții concrete, precum Porțile de Fier 2 sau proiectul de 10 MW fotovoltaic plutitor, cât și de rezolvarea blocajelor administrative ce amână proiecte precum Răstolița.
Hidroelectrica estimează o producție ușor peste 11 TWh în 2025 și un profit de circa 3 miliarde de lei. Aceste date ajută la înțelegerea magnitudinii provocării: un volum de producție la minim istoric și un profit asociat care arată eforturile companiei de a menține stabilitatea financiară și operațională într-o piață din ce în ce mai complexă. Rămâne de urmărit cum vor evolua deciziile administrative și implementarea proiectelor de stocare și hibridizare, care pot modifica semnificativ dinamica pieței și prețurile în intervalele orare cele mai sensibile.
Care credeți că ar trebui să fie prioritățile autorităților și ale companiilor energetice pentru a transforma proiecte precum Răstolița, Porțile de Fier 2 și fotovoltaicul plutitor în elemente funcționale ale sistemului energetic?
Fii primul care comentează