Președintele Nicușor Dan va efectua mâine o vizită la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, moment în care se vor marca începuturile lucrărilor pentru retehnologizarea Unității 1. De la primele centrale construite în anii ’70 până la proiectele moderne de prelungire a duratei de viață a reactoarelor, Cernavodă rămâne un element central al strategiei energetice a României și pătrunde acum într-o etapă nouă, alături de parteneri internaționali importanți.
Contractul pentru managementul proiectului a revenit HanmiGlobal, una dintre cele mai mari firme sud-coreene de management al proiectelor de construcții și o prezență notabilă la nivel internațional. Atribuirea provine din partea Korea Hydro & Nuclear Power, membră a consorțiului selectat de Nuclearelectrica pentru retehnologizarea Unității 1. Consorțiul reunește KHNP, Candu Energy – deținătorul tehnologiei CANDU din Canada, Canadian Commercial Corporation și Ansaldo Nucleare din Italia. Acordul principal de retehnologizare fusese semnat în decembrie anul trecut între Nuclearelectrica și aceste entități.
Proiectul de la Cernavodă ridică întrebări legate de finanțare, securitate energetică și importanța managementului profesionist în lucrările de mare amploare. Contractul de peste 1, 9 miliarde de euro, împrumutul propus de 540 milioane de euro și plata de 7, 2 milioane de dolari pentru serviciile PM sunt cifre concrete care ilustrează dimensiunea proiectului și riscurile financiare pe care le gestionează Nuclearelectrica și partenerii săi. Totodată, intrarea HanmiGlobal pe piața nucleară internațională reflectă o transformare: companii din Coreea de Sud nu sunt doar executante, ci devin și jucători în managementul proiectelor complexe, ceea ce poate influența competiția și colaborările viitoare în domeniu.
HanmiGlobal va dobândi experiență nucleară internațională concretă, iar Nuclearelectrica speră să asigure continuitatea producției energetice pe termen lung pentru centrala de la Cernavodă. Ce măsuri credeți că ar trebui să adopte autoritățile și operatorii pentru a garanta atât siguranța tehnică, cât și sustenabilitatea financiară a acestui proiect?
HanmiGlobal, un actor din topul mondial ENR, face parte acum dintr-un proiect care își propune să asigure încă 30 de ani de funcționare pentru Unitatea 1 de la Cernavodă. Modul în care se vor sincroniza expertizele canadiene, coreene și italiene cu practica românească rămâne de monitorizat; planificarea riguroasă și finanțarea stabilă vor fi decisive. Creșterea numărului de proiecte similare la nivel global ar putea transforma experiența acumulată aici într-un avantaj competitiv pentru companiile implicate.
Este prima implicare internațională a HanmiGlobal într-un proiect nuclear, iar contractul de la Cernavodă marchează și o premieră pentru Coreea pe piața de operare continuă a centralelor nucleare cu echipamente vechi. Reprezentanții companiei văd acest proiect ca o platformă pentru extinderea activităților pe întreg ciclul de viață al energiei nucleare, nu doar în Europa, ci și în Orientul Mijlociu și Asia. Tranziția către astfel de piețe a fost susținută de achiziții strategice: în 2022 HanmiGlobal a cumpărat firma britanică Walker Sime, recunoscută pentru experiența în proiecte nucleare, iar anul trecut a creat o echipă dedicată proiectelor nucleare pentru a facilita accesul pe acest segment.
Valoarea totală a proiectului depășește 1, 9 miliarde de euro, plus TVA, iar obiectivul tehnic vizează prelungirea duratei de funcționare a reactorului cu circa 30 de ani. Pentru a demara faza pregătitoare a proiectului, Nuclearelectrica intenționează să contracteze un împrumut de 540 milioane de euro de la un sindicat bancar condus de J.P. Morgan. HanmiGlobal va furniza servicii de management de proiect pentru construirea infrastructurii necesare retehnologizării și va primi pentru aceste servicii în jur de 10 miliarde de woni, echivalentul a aproximativ 7, 2 milioane de dolari.
Din punct de vedere financiar și al reputației, HanmiGlobal se poziționează solid: în clasamentul ENR pe 2024 ocupa locul opt la categoriile CM (construction management) și PM (project management), cu venituri totale aproape de 326 miliarde de woni, dintre care aproximativ 111, 2 milioane de dolari provenind din proiecte internaționale. Pentru România, implicarea unor astfel de actori internaționali oferă acces la know-how și practici complexe de management, necesare pentru operațiuni sensibile precum retehnologizarea unui reactor.
Știri
Nuclearelectrica demarează lucrările pentru depozitul provizoriu și reabilitarea Unității 1 de la Cernavodă
Modernizarea Unității 1 de la centrala nucleară de la Cernavodă pornește cu lucrări de infrastructură pentru depozitul intermediar de deșeuri radioactive, după ce autoritatea de reglementare a emis permisul de construcție. Situația continuă o tradiție […]
Economie
Nuclearelectrica primește 540 de milioane de euro pentru modernizarea Unității 1 de la Cernavodă
Nuclearelectrica a obținut aprobarea acționarilor pentru un împrumut de 540 de milioane de euro, destinat modernizării Unității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă. Hotărârea reprezintă un pas important într-un proiect cu legături adânci în […]
Știri
Nuclearelectrica obține un credit negarantat în valoare de 540 milioane euro, având JP Morgan ca lider, pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă
Adunarea generală a acționarilor Nuclearelectrica a aprobat contractarea unui împrumut negarantat de 540 milioane euro, acordat de un sindicat de bănci coordonat de JP Morgan. Fondurile sunt destinate exclusiv fazei 2, pregătitoare, a proiectului de […]
pai da, iar noi platim; ce sursă de curent, tot la fel…
Hm, interesant dar rămân cu niște întrebări. dacă HanmiGlobal e la prima implicare nucleară directă, oare cât din munca efectivă rămâne la subcontractori locali? adică nu e doar “management” pe hârtie și execuția tot la alții?
Și banii ăia 540 mil împrumut — cine garantează? statul sau Nuclearelectrica? pot apărea condiții dure de rambursare care să ne coste în viitor. vezi să nu devină povară publică.
Mi se pare ok că vin experiențe din Coreea, Canada, Italia, dar sincronizarea culturilor de muncă e grea. exemple: proiecte din UK sau Franța au avut întârzieri din chestii banale, comunicare, documentație, standarde. nu e doar tehnică, e și HR, proceduri, training.
Ar fi bine ca autoritățile să ceară transparență reală: planuri de risc, simulări de scenarii, că nu doar “30 ani” scris pe hârtie. audit independent, acces pentru ONG-uri de mediu, chestii de reglementare clare. și programe de transfer de know-how către ingineri români, nu doar expunere simbolică.
Plus: securitatea cibernetică. proiectele moderne sunt tot mai digitalizate, atacuri sau spionaj economic pot afecta operarea. nu văd mențiuni clare legate de asta.
Pe partea financiară: să impună clauze de penalizare pentru depășiri mari de cost și termene, ca să nu plătească doar noi la final. și un plan clar pentru finanțarea de după retehnologizare (mentenanță, consumabile, training) ca să nu se sugrume bugetar.
Oricum, important e să nu ne bazăm doar pe “branduri mari”. experiența locală contează mult, deci să investească în centre de formare, simulatoare, certificări. poate ar fi ok și un parteneriat cu universități — gen programe practice pt studenți, stagii, chestii care rămân aici pe termen lung.
Sper doar să nu iasă ca în alte state, proiecturi mari care devin buncărare de bani publici. hai să vedem planul detaliat, nu doar poze cu șefi la vizite.
da, deci treaba buna, poate aduc locuri de muncă pe aici.
of, parcă mă uit la poze vechi cu orașul meu și nu e la fel. Cernavodă era altfel când aveam bunici care povesteau despre primele centrale, era mândrie dar și teamă undeva în spate. acum vin coreeni, canadieni, italieni, numere mari, contracte, împrumuturi… și mie îmi pare că punem petice peste ceva ce ar fi trebuit îngrijit de mult. nu sunt anti, dar mi se pare trist că totul se rezumă la finanțe și PR, nu la oameni care trăiesc acolo, la școli, la spitale, la salarii care să țină familiile. stiu, sună pesimist, dar când auzi 1,9 miliarde și 540 mil împrumut parcă nu mai vezi omul de rând. poate o să meargă bine, poate au experiență, dar n-am cum să nu sper că vor fi transparenți, că vor veni cu tehnologie care chiar reduce riscurile, nu doar cu cifre frumoase. și totuși, când mă gândesc la noile generații, la copiii care se joacă pe malul Dunării, mă apucă o tristețe caldă… cine știe, poate peste 30 de ani vom zice „bine că s-a făcut”, sau poate vom regreta că n-am fost mai atenți.