Informația privind oferta Hamas de a elibera toți ostaticii a provocat reacții imediate din partea liderilor mondiali, iar discuțiile se desfășoară momentan între Washington, Ierusalim și capitalele implicate în medierea situației din Gaza. Istoria negocierilor dintre părți a oscilat constant între inițiative diplomatice și episoade de escaladare; de această dată, miza pare a fi transformarea unei declarații politice într-un acord practic care să permită eliberarea ostaticilor și, pe termen lung, reducerea suferinței populației din regiune.
Președintele american Donald Trump a cerut Israelului să înceteze bombardamentele asupra Gazei pentru ca o posibilă eliberare a ostaticilor să se realizeze în condiții de siguranță și rapiditate. În mesajele sale, Trump a afirmat că declarația Hamas reflectă o disponibilitate pentru o pace durabilă și a insistat că Israelul trebuie să oprească atacurile pentru a facilita operațiunea de eliberare. La rândul său, biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a anunțat că Israelul se pregătește să pună în aplicare imediat prima etapă a planului convenit pentru eliberarea ostaticilor și că va continua cooperarea cu echipa președintelui american pentru a încheia războiul, subliniind că acțiunile trebuie să fie aliniate principiilor statului Israel.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a salutat declarația Hamas și a îndemnat toate părțile să profite de această oportunitate pentru a pune capăt conflictului tragic din Gaza. Guterres a mulțumit Qatarului și Egiptului pentru eforturile de mediere și a reiterat apelul pentru un armistițiu imediat și permanent, eliberarea necondiționată a tuturor ostaticilor și acces umanitar fără restricții, precizând că ONU va sprijini demersurile în acest sens.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a calificat reacția Hamas drept un pas constructiv către o pace durabilă și a cerut Israelului să înceteze imediat atacurile și să respecte planul de încetare a focului, punând accent pe necesitatea livrării fără întârziere a ajutorului umanitar în Gaza. Erdoğan a declarat că Turcia va continua demersurile pentru ca negocierile să producă rezultate pozitive pentru palestinieni și pentru implementarea soluției celor două state, susținute de comunitatea internațională.
Din Europa au sosit, de asemenea, mesaje de susținere a procesului: cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că eliberarea ostaticilor și pacea pentru Gaza sunt aproape, că Hamas a acceptat în principiu planul de pace al președintelui Trump și a cerut dezarmarea Hamas, încetarea ostilităților și eliberarea rapidă a ostaticilor. Merz a descris această etapă ca fiind cea mai bună oportunitate pentru pace după aproape doi ani și a promis implicarea continuă a Germaniei. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a transmis că eliberarea ostaticilor și încetarea focului sunt acum aproape și a cerut măsuri concrete imediate, mulțumind echipei președintelui Trump pentru eforturi. Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a spus că urmărește atent evoluțiile și că prioritatea este obținerea unui armistițiu care să permită eliberarea imediată a tuturor ostaticilor, exprimând disponibilitatea Italiei de a contribui.
Premierul canadian Mark Carney a salutat angajamentele Hamas de a renunța la putere și de a elibera toți ostaticii, fie vii, fie decedați, și a îndemnat la transformarea acestor angajamente în realitate prin eforturi imediate pentru pace și securitate. Canada și-a exprimat susținerea pentru furnizarea de asistență umanitară extinsă în Gaza și a reafirmat sprijinul pentru un stat palestinian suveran și viabil, în pace și securitate alături de Israel.
Anunțul Hamas a urmat unui ultimatum stabilit de președintele SUA, care a cerut eliberarea tuturor ostaticilor și semnarea unui acord de pace până duminică, ora 18:00. În aceeași perioadă, Trump a susținut că peste 25.000 de persoane au fost eliminate în cursul operațiunilor militare și a lansat avertismente dure, precizând că, în caz de refuz, vor urma acțiuni severe împotriva liderilor grupării. Pe 29 septembrie 2025, Trump a prezentat un plan în 20 de puncte pentru încheierea războiului din Fâșia Gaza, însoțit de asigurarea că nimeni nu va fi forțat să părăsească teritoriul. Anunțul a fost făcut înaintea unei conferințe de presă comune cu premierul Benjamin Netanyahu.
Tema principală care reiese din aceste schimburi este tensiunea dintre declarațiile politice și fezabilitatea practică a unui acord care să permită eliberarea ostaticilor și accesul umanitar. Implicarea activă a Statelor Unite, ONU, Turciei, Germaniei, Franței, Italiei și Canadei arată că acest episod nu reprezintă doar o confruntare regională, ci un moment în care actorii internaționali caută să transforme o promisiune în pași concreți. Negocierile vor trebui să clarifice calendarul eliberărilor, condițiile pentru încetarea focului, mecanismele de verificare și garanțiile pentru livrarea ajutorului. Datele menționate, declarațiile publice și planul în 20 de puncte al administrației americane vor rămâne repere în următoarele etape de dialog și implementare.
Planul de pace anunțat pe 29 septembrie 2025, cele peste 25.000 de persoane invocate de președintele american și termenul-limită impus pentru eliberarea ostaticilor sunt elemente concrete urmărite îndeaproape de comunitatea internațională. Negocierile trebuie să transforme aceste cifre și promisiuni în pași operaționali verificabili, astfel încât armistițiul și accesul umanitar promis să nu rămână doar pe hârtie. Modul în care va fi gestionată supravegherea eliberărilor și cine va garanta livrarea ajutorului rămâne o întrebare esențială pentru zilele următoare. Credeți că liderii implicați vor reuși să transforme declarațiile în acțiuni verificabile în termenele anunțate?
Fii primul care comentează