De la primele conflicte din zonă până în prezent, Gaza a fost constant un câmp unde puterea se negociază pe mai multe niveluri: formațiuni politice, grupări armate și clanuri tribale. Această știre relatează cum Hamas încearcă în prezent să își refacă controlul asupra Fâșiei Gaza prin măsuri de forță, confruntându-se cu clanuri înarmate și grupuri locale care refuză să cedeze autoritatea, readucând în discuție rivalități vechi.
De vineri, odată cu intrarea în vigoare a încetării focului, Hamas a demarat o operațiune extinsă de reprimare care, potrivit relatărilor, a provocat zeci de morți. Surse citate de Reuters afirmă că mișcarea ar fi beneficiat de o înțelegere tacită din partea Statelor Unite pentru a patrula temporar enclava grav afectată, în efortul de a restabili o ordine din ce în ce mai dificil de impus. În acest context, mai multe clanuri influente au refuzat să se supună rapid, iar confruntările au scos la iveală alianțe și ura veche între familii și grupări.
Printre facțiunile cele mai vocale și bine înarmate care sfidează autoritatea Hamas se numără clanurile Abu Shabab, Doghmosh și al-Majayda. Yasser Abu Shabab, liderul unui clan beduin din Rafah, atrage multă atenție: sursele susțin că ar fi recrutat sute de combatanți oferindu-le salarii atractive, iar Hamas îl acuză de colaborare cu Israelul, acuzație pe care el o respinge. Situația amintește de episoade din trecut când lideri locali obțineau sprijin prin plăți și protecție; în astfel de zone, legitimitatea provine adesea din controlul efectiv, nu doar din declarații politice.
Clanul Doghmosh reprezintă, la rândul său, o forță semnificativă în ecuația puterii din Gaza. Este unul dintre cele mai mari și bine înarmate clanuri și are un istoric de alianțe fluctuante între Fatah și Hamas. Fostul lider Mumtaz Doghmosh a condus la un moment dat Armata Islamului, o grupare care și-a declarat loialitatea față de Statul Islamic și a fost implicată în cazului soldatului israelian Gilad Shalit din 2006. Locația lui Mumtaz este necunoscută dinainte de 7 octombrie 2023, iar surse de securitate afirmă că numeroși membri ai clanului au fost recent uciși în confruntări cu forțele Hamas. Istoria clanului arată că loialitățile se pot schimba rapid și că violența continuă să fie un mijloc de negociere a influenței locale.
În sud, clanul al-Majayda din Khan Younis a fost vizat de raiduri Hamas la începutul lunii. Clanul susține că vizează bărbați bănuiți de uciderea unor membri Hamas, dar confruntările au făcut victime de ambele părți. Reprezentanții al-Majayda au acuzat Hamas de asasinate țintite și susțin că au probe recuperate de pe corpurile luptătorilor uciși. Paradoxal, liderul clanului a postat ulterior că susține campania Hamas de restabilire a ordinii publice, ceea ce ilustrează cât de fluide și complicate pot fi alianțele într-un teritoriu marcat de un conflict îndelungat. Uneori, sprijinul e o alegere tactică; alteori, o chestiune de supraviețuire.
În orașul Gaza, în cartierul Shejaia, cunoscut ca un bastion tradițional al luptătorilor Hamas, doi lideri locali, Rami Hellis și Ahmed Jundeya, au creat un grup care acționează în opoziție față de Hamas în zone încă aflate sub control israelian, potrivit surselor locale. Această dimensiune urbană a rivalităților arată că disputa nu este doar rurală sau tribală; ea se extinde rapid în cartiere dens populate, unde prezența forțelor armate diferite creează un amestec periculos de instabilitate.
Analiștii locali văd în această serie de confruntări un indicator clar că Hamas se confruntă cu o criză de legitimitate: nu mai deține în totalitate monopolul forței, iar clanurile profită de vidul de autoritate pentru a-și mări influența. Dincolo de nume și raiduri, problema este structurală: Gaza a ieșit dintr-un război devastator și intră într-o etapă de fragmentare socială, unde loialitățile tribale și rivalitățile armate pot redesena pe termen scurt harta controlului local. Ceea ce se petrece acum poate decide cine va gestiona accesul la resurse, cine va asigura protecția și cine va impune reguli în zonele afectate.
Atribuirile privind un acord tacit american pentru patrularea temporară ridică semne de întrebare despre rolul actorilor externi în stabilizarea sau complicația situației. Intervențiile externe, chiar și bine intenționate, pot schimba echilibre fragile și pot legitima forțe care altfel ar fi marginale. Totodată, e clar că orice soluție durabilă necesită refacerea instituțiilor locale și reconcilierea dintre facțiunile rivale, un proces dificil într-un teritoriu plin de resentimente profunde și pierderi recente.
Gaza traversează acum un moment în care violența internă și rivalitățile tradiționale pot avea efecte pe termen lung asupra stabilității. Sunt necesare decizii clare privind cine gestionează ordinea, resursele și reconstrucția, dar contextul arată că nu există soluții simple. Situația are precedente istorice: clanuri precum Doghmosh sau lideri ca Yasser Abu Shabab au reapărut și în alte crize, atunci când autoritatea centrală a fost slăbită. Numerele privind victimele și relatările despre raiduri nu sunt doar statistici; ele redau realități care modelează viața oamenilor din Rafah, Khan Younis și cartierele orașului Gaza.
Hamas caută să restabilească controlul în teritoriul devastat, dar confruntarea cu clanurile Abu Shabab, Doghmosh și al-Majayda arată că legitimitatea rămâne o bătălie complicată între forță, istorie și sprijin local. Dacă lideri precum Yasser Abu Shabab reușesc să recruteze și să plătească combatanți, asta evidențiază golul administrativ și economic care persistă. În final, această dinamică ar putea schimba modul în care autoritatea este percepută în Gaza pentru mulți ani.
Gaza se află la o răscruce în care repartizarea puterii locale va hotărî cine conduce, cine protejează și cine stabilește regulile. Cum pot fi integrați liderii de clan într-un proces de stabilizare fără a le întări capacitatea militară? Care ar fi pașii concreți pentru refacerea instituțiilor credibile în Rafah, Khan Younis și cartierele orașului Gaza?
Fii primul care comentează