Guvernul sugerează reforme AMEPIP pentru întreprinderile și regiile de stat: consilii reduse ca dimensiune și salarii corelate cu performanța

Per ansamblu, pachetul de reforme pare orientat spre profesionalizarea și responsabilizarea conducerii companiilor de stat, prin instrumente de reducere a costurilor, de transparență a remunerației și de sancționare a ineficienței. Succesul depinde însă de detalii: formularea indicatorilor de performanță, transparența proceselor de selecție a administratorilor, mecanismele independente de evaluare și posibilitatea de ajustare a regulilor pe baza experienței operative. Fără aceste condiții, reformele riscă fie să rămână la nivel declarativ, fie să producă efecte adverse neintenționate care să submineze tocmai obiectivele de eficiență și responsabilitate pe care le urmăresc.

Guvernul inițiază modificări pentru companiile și regiile de stat: consilii mai compacte, indemnizații plafonate și monitorizarea indicatorilor de performanță de către AMEPIP. Măsurile se aplică atât regiilor autonome, cât și întreprinderilor publice, iar anumite reguli clarifică cine poate fi membru al unui consiliu și în ce condiții.

Reforma reglementează dimensiunea consiliilor regiilor autonome: în loc de maximum 5 membri, acestea vor avea cel mult 3. Pentru a fi eligibil pentru un astfel de consiliu, candidatul trebuie să dovedească minim 3 ani de experiență în conducerea unor societăți, regiilor autonome sau întreprinderi publice ori private. Remunerațiile membrilor vor fi avizate de AMEPIP, care va lua în considerare repere din sectorul privat și complexitatea operațiunilor fiecărei entități.

Indemnizațiile sunt reduse: pentru membrii neexecutivi, plafonul scade de la de trei ori media câștigului salarial brut pe ultimele 12 luni la maximum de două ori această medie. Membrii executivi vor beneficia de o componentă fixă și una variabilă: partea fixă nu poate depăși de trei ori media salariului brut pe ultimele 12 luni, iar componenta variabilă, condiționată de atingerea indicatorilor de performanță, nu poate depăși de două ori media anuală. Plata părții variabile se va realiza doar după aprobarea situațiilor financiare anuale. De asemenea, consilierii nu vor mai primi decontări pentru transport și cazare pentru participarea la ședințe dacă au domiciliul într-o altă localitate. Președintele AMEPIP poate stabili alte beneficii pentru directori și administratori, însă suma totală anuală a acestora nu poate depăși valoarea a două indemnizații fixe brute lunare.

În cazul întreprinderilor publice, consiliile de administrație se reduc de la 7 la maximum 5 membri. Dacă întreprinderea funcționează ca societate cu răspundere limitată, numărul administratorilor devine maxim 3, față de minim 3 prevăzut anterior.

O prevedere semnificativă privește cumulul mandatelor: funcționarii publici și personalul din autoritățile tutelare sau alte instituții publice vor putea face parte doar dintr-un singur consiliu de administrație sau consiliu de supraveghere pe durata mandatului. Anterior era permisă participarea în două consilii simultan. Cei care în prezent ocupă mandate în mai mult de un consiliu trebuie să opteze pentru unul singur în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii; nerespectarea măsurii atrage obligația de a demisiona în 30 de zile și de a restitui remunerațiile și beneficiile primite.

Pe lângă aceste modificări, proiectul introduce indicatori de performanță în contractele din cadrul companiilor de stat. AMEPIP va urmări îndeplinirea acestor indicatori și are competența de a sancționa întreprinderile publice care repetă neîndeplinirea obiectivelor, inclusiv prin măsuri care pot conduce până la preluarea responsabilității conducerii respectivei companii.

Dorești să afli cum te afectează aceste schimbări dacă lucrezi într-o companie publică?

Controlul centralizat exercitat de o autoritate de monitorizare, capabilă să aplice sancțiuni repetate sau chiar să preia conducerea unei companii, reflectă o tendință de consolidare a responsabilității publice pentru performanța entităților care gestionează resurse comune. Acest model poate îmbunătăți disciplina financiară și calitatea raportării, dar trebuie calibrat cu atenție pentru a evita suprapunerile administrative, pentru a păstra autonomia operațională necesară inovării și pentru a preveni politizarea intervențiilor manageriale.

Reforma administrației companiilor de stat face parte dintr-un lung proces de modernizare a sectorului public, evocând atât practicile de guvernanță corporativă adoptate în Europa post-criză, cât și eforturile interne de diminuare a conflictelor de interese și a costurilor politice. În contextul transformărilor administrative din ultimele decenii, de la privatizările și restructurările din anii ’90 până la reglementările recente privind transparența și responsabilitatea managerială, propunerile curente urmăresc întărirea controlului, eficientizarea consiliilor de administrație și introducerea unor mecanisme de evaluare a performanței. Măsurile propuse, precum reducerea numărului de membri ai consiliilor, restricțiile privind cumulul funcțiilor și corelarea remunerației cu indicatorii de performanță, au în vedere nu doar optimizarea costurilor, ci și sporirea responsabilității publice și îmbunătățirea calității managementului în societățile cu capital de stat, aliniind practicile interne la standardele contemporane de guvernanță corporativă.

Reglementarea indemnizațiilor și legarea unei părți din remunerație de performanță semnalează o orientare către cultura rezultatelor. Această abordare mută responsabilitatea evaluării succesului de la simple contrabalanțări birocratice la metrici măsurabili, cu avantajul clarității, dar și cu riscul simplificării deciziilor complexe la indicatori care pot omite valoarea pe termen lung, inovația sau investițiile necesare în perioade dificile. Astfel, eficacitatea acestor măsuri depinde în mare măsură de calitatea indicatorilor selectați, de transparența evaluărilor și de capacitatea instituțională de a corecta distorsiunile generate de recompensele pe termen scurt.

Limitarea cumulului de mandate are ca scop reducerea conflictelor de interes și creșterea dedicării membrilor față de entitatea pe care o conduc. Concomitent, această măsură poate restrânge rețelele profesionale și circulația know‑how‑ului între organizații publice, ceea ce subliniază necesitatea unor programe de formare și schimb de bune practici la nivel sectorial. Mecanismele stricte de conformare și sancțiune prevăzute în proiect arată intenția de a transforma normele în practici reale, dar implementarea va fi esențială pentru a evita ca sancțiunile să devină instrumente punitive care descurajează talentul managerial competent.

Propunerea de reformă a guvernanței companiilor de stat reactivează dezbaterea privind echilibrul între responsabilitatea publică și eficiența managerială. Reducerea numărului de membri în consiliile de administrație, limitarea cumulului de mandate și corelarea remunerației cu indicatorii de performanță urmăresc nu doar diminuarea costurilor, ci și o concentrare deliberată a responsabilității decizionale. În locul unui model în care responsabilitatea este dispersată între numeroși actori, uneori cu interese divergente sau implicare redusă, se trece la structuri mai compacte, în care fiecare membru are o pondere mai mare din responsabilitatea strategică. Aceasta poate accelera procesul decizional, dar implică și provocarea menținerii diversității competențelor și a unor mecanisme interne de supraveghere care să prevină erorile sau abuzurile de putere.