Guvernul României intenționează să conecteze noile capacități nucleare la un proiect de calcul de înaltă performanță în zona Mării Negre, propunând ca peste 80% din energia electrică produsă de reactoarele planificate să alimenteze Black Sea AI Gigafactory la Cernavodă și Doicești. Nu este o inițiativă complet nouă: Cernavodă are o istorie în utilizarea energiei nucleare, iar tendința globală de a lega centrele de date de surse stabile de energie a fost observată în ultimii ani de marile companii tehnologice și de organisme internaționale. Legătura dintre energia nucleară, supercomputing și securitatea energetică readuce în discuție poziția României în infrastructura digitală europeană.
Guvernul a obținut finanțare și parteneri pentru construcția unităților 3 și 4 la centrala de la Cernavodă, cu o putere instalată totală de 1.400 MW, precum și pentru o centrală SMR de 462 MW la Doicești. Memorandumul aprobat pe 27 noiembrie precizează că aproximativ 1.500 MW din această capacitate nouă ar putea fi alocați unui Gigafactory care să găzduiască 100.000 de acceleratoare AI. Proiectul prevede instalarea acestor acceleratoare în două etape, faza I la Cernavodă și faza II la Doicești, valorificând avantajele strategice ale ambelor situri în ceea ce privește energia, infrastructura digitală și conectivitatea internațională.
Ministerul Energiei a fost desemnat drept coordonator principal și va decide amplasamentele, sursele energetice, racordurile la rețea și colaborarea cu European High Performance Computing Joint Undertaking, inițiativa public-privată care urmărește întărirea poziției Europei în supercomputing, precum și cu Comisia Europeană. Ministerele Energiei și Finanțelor vor coordona pregătirea și negocierea proiectului, urmând să atragă actori din sectorul public, privat, mediul academic și instituții de cercetare. România concurează cu alte state membre pentru a găzdui astfel de centre, deoarece accesul la finanțări parțiale europene poate fi determinant.
Estimările guvernamentale plasează investiția în jurul a 4–5 miliarde de euro, cu obiectivul de a fi operațională până la sfârșitul anului 2028. Autoritățile susțin că finanțarea publică națională și europeană poate acoperi până la 35% din CAPEX, restul urmând să provină din parteneriate private, bănci de dezvoltare precum Banca pentru Investiții și Dezvoltare și investitori instituționali. Executivul a solicitat asistență tehnică de la Banca Mondială, cerere discutată deja cu reprezentanții instituției în cadrul reuniunilor anuale din octombrie.
International Atomic Energy Agency a remarcat că marile companii tehnologice apelează tot mai frecvent la energia nucleară pentru alimentarea centrelor de date și a instalațiilor AI, iar alte industrii care necesită energie continuă, curată, 24/7, precum petrochemia sau anumite activități de minare a criptomonedelor, urmează aceeași direcție. Sectorul nuclear românesc, reprezentat printre alții de Nuclearelectrica (BVB: SNN), are un istoric de operare în condiții de siguranță și beneficiază de sprijin din partea statului; în prezent energia nucleară acoperă peste 17% din consumul energetic al țării. Proiectul SMR de la Doicești se dezvoltă și în cooperare cu Statele Unite, pe baza unui acord interguvernamental.
1.500 MW este valoarea maximă menționată pentru alimentarea Gigafactory și apare alături de cifre concrete precum 100.000 de acceleratoare, investiția de 4–5 miliarde de euro și termenele până în 2028. Această alăturare între energie nucleară, infrastructură digitală și finanțare public-privată evidențiază două teme esențiale: securitatea energetică pentru activități extrem de consumatoare de energie și competiția europeană pentru infrastructuri de calcul de vârf. Rămâne de văzut dacă calendarul și mixul de finanțare vor corespunde așteptărilor tehnice și geopolitice.
Credeți că România poate deveni un hub regional pentru inteligență artificială și supercomputing până în 2028?
Fii primul care comentează