Guvernul României negociază nivelul salariului minim: implicații pentru angajați, sindicate și patronate

Surse guvernamentale au semnalat că Executivul ia în calcul evitarea obligației legale de majorare prin prorogarea normelor care stabilesc salariul minim, măsură ce ar putea fi inclusă într-un pachet de ordonanțe, așa-numitele ordonanțe-trenuleț, programate spre sfârșitul anului. Premierul a recunoscut public că Guvernul va adopta, înainte de buget, un set legislativ care, treptat, să proroge sau să modifice anumite prevederi, precum și să implementeze măsuri punctuale de reabilitare fiscală.
Datele prezentate în consultări conturează tabloul social al dezbaterii. La nivel național, între 4.050 și 4.581 lei sunt încadrate 2, 03 milioane de salariați cu normă întreagă, adică aproape 38% din total. Câștigul salarial mediu brut în august 2025 a fost de 9.002 lei, iar aproape 35% dintre salariații full-time primesc sub jumătate din această sumă. În ultimii 25 de ani salariul minim a crescut cu 3.950 lei, iar numărul mediu de salariați a urcat cu aproximativ 863.000; scăderi ale ocupării au apărut doar în perioade de criză, precum 2001–2004, 2009–2011 și 2020. În ultimii cinci ani, o majorare a salariului minim cu 1.820 lei a fost însoțită de un avans al numărului de salariați cu circa 450.000, semnalând totodată o reducere a muncii în zona informală.
La București, Guvernul României, sindicatele și patronatele dezbat nivelul potrivit al salariului minim pe economie, după ce în 2024 a fost introdusă în legislația națională directiva europeană privind salariul minim european. Directiva oferă o referință: salariul minim brut trebuie calculat astfel încât să fie, orientativ, între 47% și 52% din câștigul salarial mediu brut, iar negocierile actuale reunesc calcule tehnice, rațiuni economice și argumente politice. Comisia Europeană, printr-un purtător de cuvânt citat de Profit.ro, a arătat că o eventuală decizie a Guvernului de a menține neschimbat salariul minim nu ar încălca regulamentele europene, pentru că directiva nu impune procente sau obligații de majorare și lasă statelor membre competența stabilirii salariului minim.
Nivelul minim calculat de 4.319 lei apare în negocieri ca o referință tehnică și politică. Dezbaterea oscilează între cifre precum 4.050 lei, 4.350 lei, 4.595 lei și 4.778 lei, asupra cărora se intersectează calcule economice, preocuparea pentru protejarea puterii de cumpărare și temeri legate de competitivitatea afacerilor mici. Decizia pe care o va lua Guvernul înainte de Crăciun va influența nu doar veniturile a milioane de angajați, ci și direcția discursului public despre muncă și justiție socială în anii următori. Ce părere ai: ar trebui să se aplice formula legală strictă sau să se țină cont mai mult de riscurile economice invocate de Guvern?
Costul orar al forței de muncă a crescut în ultimii ani, între 2020 și 2024 majorându-se cu 52, 4%, dar România rămâne printre statele cu costuri orare relativ scăzute, 12, 5 euro pe oră față de media UE de 33, 5 euro. Cota profiturilor, de 48, 1%, depășește în continuare media europeană, ceea ce, susțin adepții unei majorări, oferă spațiu pentru creșterea salariului minim fără a compromite profitabilitatea agregată. Pe de altă parte, patronatele au manifestat reticență sau au pledat pentru niveluri calculate strict după prevederile legale, iar negocierile au inclus și propuneri alternative, precum o majorare la 4.500 lei din care 500 lei să fie neimpozabili, idee acceptată inițial și de o parte a patronatelor.
Premierul Ilie Bolojan a reconfirmat poziția exprimată public: preferința sa personală este păstrarea salariului minim din acest an pentru anul viitor. El a mai precizat că nu vor exista majorări salariale în sectorul bugetar și nici indexarea pensiilor în 2026, aceste creșteri urmând a fi reluate din 2027. Argumentele Guvernului sunt de natură macroeconomică: riscul unei spirale inflaționiste, presiune crescută asupra întreprinderilor mici care ar putea determina pierderea unor locuri de muncă, în special în HORECA, industria mobilei și cea ușoară, precum și majorarea cheltuielilor cu personalul în sectorul public. Sindicatele au prezentat, în schimb, contraargumente în Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, cerând majorări pentru a proteja puterea de cumpărare a lucrătorilor cu venituri reduse.
Din partea sindicatelor, majoritatea federațiilor solicită pentru 2026 un salariu minim de 4.350 lei, cu 300 lei peste nivelul actual de 4.050 lei. Patronatele fie s-au opus majorării, fie au susținut varianta calculată conform legii, cu niveluri orientative între 4.319 lei și 4.778 lei. Calculul oficial, bazat pe formula adoptată prin hotărâre de guvern în februarie, ar indica un salariu minim în jurul valorii de 4.325 lei. Conform surselor oficiale citate de Profit.ro, la 47% din câștigul salarial mediu brut suma ar fi aproximativ 4.319 lei, la 50% ar ajunge la 4.595 lei, iar la 52% la 4.778 lei. Decizia finală urma să fie luată de Guvern până la Sărbătorile de iarnă, având în vedere aceste argumente și calcule.
Pe plan macroeconomic, aplicarea formulei oficiale de indexare, care combină rata medie anuală prognozată a inflației cu rata prognozată de creștere reală a productivității muncii, ar genera creșteri reale ale salariului minim de aproximativ 2, 1% în 2026 și până la 7% în 2029. Neindexarea în 2026–2027 ar putea eroda puterea de cumpărare cu până la 11, 7% și ar crește riscul de sărăcire în rândul lucrătorilor plătiți cu salariul minim. România a înregistrat între 2015 și 2024 cea mai rapidă creștere a productivității reale orare din regiune, 28, 8%, peste media țărilor CEE de 21, 1% și mult peste media UE de 5, 5%. Chiar și după scăderea din 2024, de 3, 86%, productivitatea reală orară rămâne printre cele mai ridicate din Europa Centrală.