De mai bine de zece ani, la încheierea anului revin discuțiile privind modul în care Guvernul reduce cheltuielile publice pentru a ține sub control deficitul. Recent, Executivul a modificat Ordonanța 52, permițând primăriilor să reia finanțarea unor evenimente locale și culturale până la sfârșitul anului, iar unitățile sanitare și anumite programe rămân exceptate de la restricții. Decizia readuce în limbajul administrațiilor publice termeni sezonieri: excepții, derogări și liste extinse de cheltuieli permise.
Inițial, Ordonanța 52 blocase o parte însemnată din cheltuielile autorităților locale, inclusiv finanțarea evenimentelor de sărbători. Ca urmare a controverselor și reacțiilor din teritoriu, Executivul a revenit și a introdus excepții: cheltuielile pentru zilele localităților, evenimentele organizate cu ocazia sărbătorilor publice stabilite prin lege, sărbători tematice și activități de sfârșit de an rămân permise. Astfel, primăriile pot organiza din nou petreceri locale sau Revelionul, finanțate din buget, fără a încălca prevederile OUG 52. Documentul citat de Digi24.ro arată că aceste cheltuieli sunt exceptate de la reducerea preconizată a cheltuielilor publice până la 31 decembrie.
Pe lângă evenimentele locale, actul normativ aplică același tratament favorabil manifestărilor culturale. Instituțiile culturale, indiferent de forma de finanțare sau subordonare, pot efectua cheltuieli pentru producție, exploatare și valorificare a bunurilor culturale și artistice, literare sau cinematografice, precum și pentru conservare, cercetare și promovare a patrimoniului material și imaterial. Aceste operațiuni sunt reglementate în conformitate cu prevederile OUG 51/1998 privind finanțarea nerambursabilă a proiectelor culturale, Legea 186/2003 pentru susținerea culturii scrise și Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, după caz, și prin angajamentele din contractele de management încheiate cu autoritatea tutelară. Asta înseamnă că teatrele, muzee sau bibliotecile pot continua proiectele începute sau pot organiza evenimente speciale care intră în misiunea lor publică.
Un capitol esențial îl reprezintă sănătatea și asistența socială: unitățile sanitare publice nu trebuie să reducă cheltuielile pentru bunuri și servicii, reparații, consultanță sau studii și cercetări, iar pentru plata drepturilor de pensie și asistență socială nu se aplică nicio limită. În domeniul medical și social, restricțiile generale nu se aplică, ceea ce menține stabilitatea serviciilor esențiale pentru populație.
Au fost aprobate și alte excepții: cheltuielile legate de pregătirea și implementarea proiectelor finanțate din programe naționale, din fonduri externe nerambursabile sau prin Planul Național de Redresare și Reziliență sunt scutite de limitări. De asemenea, autoritățile pot continua să plătească consultanță și studii pentru proiecte de investiții, pentru obținerea autorizațiilor și avizelor sau pentru depunerea cererilor de finanțare. Ordinatorii de credite pot, în situații obiective care afectează asigurarea serviciilor publice, să încheie angajamente legale și să depășească limitele de plată la titlul Bunuri și servicii, pe baza notelor justificative aprobate.
Lista cheltuielilor permise include și costuri pentru administrarea datoriei publice: asistență juridică, servicii de evaluare a riscului de țară, servicii informatice pentru administrarea datoriei, comisioane pentru operațiuni în Sistemul Electronic de Plăți și cheltuieli rezultate din executarea obligațiilor stabilite prin hotărâri judecătorești. Sunt prevăzute, de asemenea, plăți strict necesare funcționării actului de justiție.
Măsura nu este complet nouă: guvernele precedente au adoptat la sfârșit de an regimuri similare. OUG 90/2023, emisă la finalul anului anterior, conținea prevederi comparabile, interzicând angajamente pentru categorii precum reparații curente, obiecte de inventar, consultanță, formare profesională sau studii, cu anumite excepții. Practica introducerii restricțiilor temporare a fost acceptată relativ ușor în trecut, parțial pentru că s-au promis memorandumuri și excepții care să permită cheltuieli esențiale, iar liderii politici au explicat public dezechilibrele bugetare pornind de la acest raționament.
Revenirea asupra restricțiilor din OUG 52 evidențiază tensiunea dintre necesitatea disciplinei fiscale și presiunile de a menține serviciile publice și activitățile culturale și sociale funcționale până la finalul anului. Este o ecuație complexă: primăriile doresc să păstreze tradițiile locale și evenimentele care mobilizează comunitatea, instituțiile culturale au proiecte care nu suportă amânare, iar unitățile sanitare au cheltuieli incomprimabile. În același timp, Guvernul încearcă să evite creșterea deficitului, dar oferă derogări acolo unde impactul ar fi prea mare.
Textul ordonanței menționează explicit documente de referință, precum Ordonanța Guvernului nr. 51/1998, Legea nr. 186/2003 și Legea nr. 422/2001, ceea ce indică faptul că excepțiile pentru cultură se bazează pe reguli și contracte existente, nu doar pe o decizie improvizată. Totodată, prevederile permit ordonatorilor de credite să justifice depășirile de limită prin note aprobate, introducând astfel un cadru administrativ pentru cheltuielile considerate indispensabile.
Schimbarea scoate la iveală un tipar: la sfârșit de an, când bugetele se închid, apar măsuri care limitează cheltuielile, dar vin însoțite de excepții care mențin funcționalitatea serviciilor publice. Pentru primari și manageri de instituții aceasta înseamnă planificare atentă și justificări suplimentare; pentru cetățeni, înseamnă că paradele, concertele sau evenimentele culturale ar putea avea loc, iar serviciile esențiale rămân asigurate.
OUG 52 reintrodusă selectiv reamintește că politica bugetară de sfârșit de an este un echilibru între austeritate și necesitate publică. Exemplu concrete din text sunt excepțiile pentru zilele unităților administrativ-teritoriale, pentru inițiative culturale reglementate prin OUG 51/1998 și pentru finanțările prin PNRR. Multe prevederi fac referire la nume de legi și ordonanțe, OUG 51/1998, Legea 186/2003, Legea 422/2001, OUG 90/2023, și la instituții precum ministerele care administrează fondurile.
Sunteți curios cum vor folosi primăriile aceste excepții: vor relua imediat evenimentele sau vor fi prudenți în cheltuieli?
Fii primul care comentează