Guvernul prezintă un set de măsuri pentru reducerea facturilor la energie: cine decide, ce propune și unde se aplică, România. Istoric, problema costului energiei nu este una nouă: trecerea de la centralele convenționale la tehnologii moderne, liberalizarea pieței și integrarea europeană au generat fluctuații ale facturilor resimțite de mulți consumatori. Acum, coaliția de guvernare a hotărât să propună cinci măsuri concrete menite să diminueze prețurile la electricitate, anunțate de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pe 2 septembrie.
Primul aspect important: schimbările vor fi adoptate printr-un memorandum guvernamental și nu vor fi imediate, implementarea este estimată între două săptămâni și șase luni, iar efectele vizibile ar putea apărea în aproximativ un an. În esență, pachetul urmărește intervenţia pe mai multe direcții simultan, deoarece o singură măsură nu ar fi suficientă pentru a reduce prețul final plătit de consumatori.
O măsură centrală este introducerea unui mecanism de market maker. Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a creat cadrul legal necesar, iar Ministerul Energiei va organiza săptămâna viitoare consultări cu marii producători pentru a stabili cine va accepta calificarea drept market maker. Scopul este ca acești participanți să asigure lichiditate și stabilitate pe piață, reducând oscilațiile bruște de preț.
Pentru stabilitate, a fost introdusă deja o reformă care impune garanții la tranzacțiile en-gros. Pentru contractele pe mai mult de șase luni, cumpărătorii trebuie să constituie garanții de 10%, iar pentru cele mai scurte, 5%. Miza declarată este reducerea speculațiilor care pot amplifica prețurile pe termen scurt.
Un alt pilon al pachetului se referă la costurile tehnologice din distribuție, care în prezent reprezintă aproximativ 20% din cheltuielile operatorilor. Guvernul propune un mecanism unic de achiziții pentru aceste consumuri tehnologice și intenționează investiții în infrastructură și sisteme digitale pentru a micșora aceste pierderi până la media europeană, estimată între 8 și 10%. Reducerea acestor costuri ar trebui să se reflecte în facturi mai mici pe termen mediu.
Digitalizarea apare și în propunerea pentru tarife dinamice combinate cu contoare inteligente. Ministrul Ivan a dat exemple internaționale în care astfel de măsuri au redus facturile consumatorilor cu până la 24%. În paralel, se discută lansarea unei linii de producție pentru echipamente smart în România, destinată atât pieței interne, cât și exportului în Europa. Aceasta ar putea crea locuri de muncă și reduce dependența de importuri de echipamente.
Ultimul element al pachetului este centralizarea programelor de finanțare pentru energie. În prezent există circa 40 de linii de finanțare dispersate între mai multe ministere; noua structură, coordonată de un task force condus de Ministerul Energiei, va reuni aceste resurse pentru a asigura o politică coerentă și o „pagină curată” în privința finanțării proiectelor de energie și eficiență energetică, după cum a declarat ministrul.
Toate aceste măsuri sunt concepute să funcționeze împreună: market maker pentru stabilitate pe piață, garanții pentru a limita speculațiile, eficientizarea costurilor tehnologice din distribuție, contoare inteligente și tarife dinamice pentru consumatori și o gestionare centralizată a finanțărilor. Calendarul rămâne orientativ, iar efectele importante ar putea fi vizibile abia în lunile următoare.
Mențiune practică: declarațiile provin din anunțul public al ministrului Energiei, Bogdan Ivan, din 2 septembrie, și au fost preluate de agenția Agerpres. Fotografia asociată anunțului a fost pusă la dispoziție de Ministerul Energiei România.
Aceste propuneri acoperă aspecte concrete: market maker, garanții de 10% sau 5%, reducerea pierderilor de la 20% spre 8–10%, tarife dinamice cu contoare smart și centralizarea a aproximativ 40 de linii de finanțare. Sunt pași tehnici care, dacă sunt implementați corect, pot schimba modul în care este produsă și cumpărată energia și serviciile conexe. Credeți că acțiunile planificate de guvern vor duce la scăderi vizibile ale facturilor de curent într-un an?
pai, ideea suna bine la prima vedere, dar nu e chiar simplu. market maker ok, dar cine pune banii real? statul, companii mari… si daca tot aia mari fac jocuri? deja avem experiente…
garnatii alea, 10% pe contracte lungi, te blocheaza pe multi mici producatori sau traderi care n-au lichiditati. adica, pare fair, dar riscul e sa ramana 2-3 jucatori mari si restul pleaca.
costurile tehnologice la 20% — da, e mult. investitii in retea si digitalizare sunt ok, dar trebuie plan pe termen lung si echipe competente, nu doar proiecte cu final “neclar”. vezi spitalele si alte proiecte EU: banii vin, dar implementarea e varabila.
contor smart + tarife dinamice: potential sa reduca facturi, dar conteaza si educatia consumatorului. majoritatea nu seteaza nimic, nu stiu cand e tariful mai mic… si daca tot vin producatorii locali de contoare, ok, dar cine garanteaza calitatea? export e altă treabă, concurenta e dura in europa.
centralizare finantari — util, dar atentie la birocrație si cine decide prioritatile. 40 de linii e haos, daaar un task force bine condus poate ajuta.
pe scurt: daca pun oamenii potriviti, paragraf pe paragraf, da, se pot vedea schimbari in 1 an, dar e mult “daca”. probabil reduceri modeste, nu scadere masiva peste noapte. cine stie… sa vedem implementarea, ms.
da, vedem… sper să taie la facturi, nu doar vorbe goale.
Să vedem, poate scad, dar parcă iar promisiuni multe.