Guvernul a aprobat joi, 4 septembrie, un memorandum cu intervenții imediate pentru restructurarea pieței energiei, având ca obiectiv stabilirea unor tarife echitabile pentru consumatorii finali. Analiza pornește de la o realitate prezentă și istorică: după decenii în care România a funcționat predominant ca importator de energie, autoritățile urmăresc ca până în 2032 țara să devină net exportator, mizând pe investiții noi și tehnologii de ultimă generație.
În ultimii ani, România a înregistrat niveluri ale prețurilor la electricitate printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, un efect direct al dispariției a peste 56% din capacitățile pe cărbune și gaze în ultimele decenii. Ministrul energiei, Bogdan Ivan, afirmă deschis că reformele propuse urmăresc rectificarea acestei situații: accelerarea investițiilor în centrale noi, introducerea tarifelor dinamice care să reflecte momentul consumului și instalarea contoarelor inteligente sunt componente esențiale ale planului. Pare complicat? Pe hârtie funcționează bine, mai ales când ceasul este smart.
Documentul vizează măsuri pe termen scurt, concepute să aducă stabilitate și predictibilitate pe piață, astfel încât consumatorii să suporte tarife mai corecte. În același timp, prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin obiective ambițioase de decarbonizare, România și-a asumat proiecte de reducere a emisiilor de CO2 printre cele mai ambițioase din UE. Aceasta a pus presiune pe sistemul energetic, pentru că închiderea centralelor pe combustibili fosili nu a fost întotdeauna însoțită de alternative suficiente pregătite din timp.
Strategia guvernamentală îmbină componente investiționale și tehnologice: facilități pentru finanțarea noilor capacități de producție, mecanisme menite să stimuleze producția internă și adaptarea consumului prin tarife care variază în funcție de oră sau de condițiile pieței. Contoarele inteligente vor permite atât furnizorilor, cât și consumatorilor să administreze consumul mai eficient, ceea ce ar putea diminua vârfurile de cerere și, implicit, costurile. Sunt pași pragmatici, nu soluții miraculoase; eficacitatea lor depinde însă de implementare și de mediul investițional.
Ministrul Ivan a admis că transformarea sistemului energetic este un demers amplu, rezultat al deciziilor politice și al schimbării mixului energetic în ultimul deceniu. El susține că, dacă planul se va derula conform graficului, România are potențialul să treacă de la importator net de energie la exportator până în 2032. Acest lucru implică nu doar investiții în centrale, ci și modernizarea rețelelor, dezvoltarea surselor regenerabile și politici menite să atragă capital privat.
Apariția unor prețuri ridicate la nivel european, reducerea capacităților convenționale și angajamentele de decarbonizare explică presiunea actuală asupra pieței interne. Memorandumul adoptat pe 4 septembrie încearcă să echilibreze aceste forțe prin măsuri imediate și printr-o strategie pe termen mediu, dar succesul va depinde de viteza investițiilor și de coordonarea dintre autorități, operatori și investitori. Nu în ultimul rând, comunicarea transparentă către consumatori și implementarea coerentă a contoarelor inteligente vor avea roluri decisive.
Bogdan Ivan, Planul Național de Redresare și Reziliență și data de 4 septembrie rămân repere importante în acest demers. Reforma pieței energetice rămâne o combinație de infrastructură, reglementare și tehnologie, iar rezultatele palpabile vor apărea în ani, nu în zile. Crezi că măsurile din memorandum sunt suficiente pentru a reduce prețurile și a transforma România într-un exportator net până în 2032?
daaa, iarasi promisiuni… cine ştie ce-o iesi, dar sper sa nu ne lase pe afara la iarnă