Procedura de insolvență a fost aprobată în primă instanță în iulie, pe baza cererilor a 23 de angajați care au dat în judecată firma încă din 2023. Aceste persoane solicitau recuperarea unor sume care variau de la câteva mii de lei până la câteva zeci de mii de dolari. Ulterior, compania le-a plătit acestor angajați și a făcut apel împotriva hotărârii de intrare în insolvență, cerând și suspendarea provizorie a deciziei. Instanța de apel a respins însă cererea de suspendare, arătând că nu au fost prezentate motive temeinice pentru a suspenda executarea hotărârii judecătorului sindic și subliniind că procedura de insolvență urmărește atât posibilitatea redresării debitorului, cât și o recuperare echitabilă a creanțelor creditorilor.
Compania a mai invocat faptul că beneficiază de o decizie ANAF de eșalonare a datoriilor bugetare, conform căreia plătește 1, 9 milioane lei pe lună, și a susținut că ridicarea dreptului de administrare i-ar afecta și acest beneficiu. Tribunalul a luat însă în considerare documentele depuse și a concluzionat că, deși societatea se confruntă cu dificultăți evidente, nu există dovezi că un prejudiciu iminent ar fi clar, în condițiile în care bănci și ANAF par, pentru moment, să susțină compania prin reeșalonări, nu prin refinanțări. Instanța a făcut diferența între reeșalonarea unei datorii și obținerea unei refinanțări, considerând că această distincție este importantă pentru decizie.
Tot în grup, compania care operează hotelul Vega din Mamaia, un brand cunoscut al stațiunii și loc de filmare pentru comedia românească Nea Mărin Miliardar, și-a cerut insolvența. O altă firmă, Petromar Resources SRL, fost concesionar al perimetrelor offshore Muridava și Cobălcescu, intrase în faliment acum trei ani, cu datorii la Agenția Națională pentru Resurse Minerale de peste 128 milioane dolari.
GSP Offshore a argumentat în instanță că se află într-o procedură de due diligence pentru a atrage un investitor străin, care ar aduce o infuzie de capital necesară pentru soluționarea litigiilor legate de creanțe neachitate. Compania a explicat că ridicarea dreptului de administrare al patrimoniului ar compromite procesul de achiziție, lucrat intens de aproximativ un an, și ar împiedica finalizarea atragerii de fonduri. O parte din documentele care susțin aceste demersuri au fost atașate la dosar, alte documente rămânând confidențiale la cererea partenerului. De asemenea, GSP Offshore a spus că este implicată într-un proces de refinanțare derulat cu Exim Banca Românească, în vederea obținerii unei finanțări de peste 400 milioane lei.
De-a lungul timpului, GSP Offshore a prestat servicii pentru platforme petroliere din Marea Neagră românească în proiecte pentru OMV Petrom, ExxonMobil, Lukoil și Black Sea Oil&Gas, dar a avut activități și în Grecia, Turcia sau în sectorul rusesc al Mării Arctice. În 2021, o altă firmă din grup, Forasol, a preluat mai multe linii de afaceri din domeniul serviciilor petroliere de la companii ale grupului Schlumberger. Forasol a încheiat anul trecut cu pierderi de 9, 6 milioane lei, la venituri de 75, 8 milioane lei.
GSP Offshore, compania principală din grupul omonim de servicii maritime pentru industria de țiței și gaze, controlată de omul de afaceri constănțean Gabriel Comănescu, a intrat definitiv în insolvență. Decizia survine după cereri formulate de mai mulți angajați care au reclamat neplata salariilor, iar informația fusese anunțată anterior de Profit Insider. Situația se desfășoară în România, dar are implicații pentru operațiunile regionale ale grupului.
GSP Offshore a anunțat intenția de a se redresa printr-un plan de reorganizare. Reprezentanții companiei nu au făcut comentarii publice pentru Profit.ro până la momentul publicării informației.
Ultimul raport financiar depus la Ministerul Finanțelor, pentru 2023, arată că GSP Offshore a înregistrat un profit net de 1, 3 milioane lei, la venituri totale de peste 911 milioane lei. În același an compania avea 620 de angajați, dar și datorii totale care depășeau 2, 3 miliarde lei. Practic, cifrele arată că activitatea încă produce bani, dar povara datoriilor a devenit greu de gestionat.
La proces, Exim Banca Românească, fosta EximBank și controlată de Ministerul Finanțelor, a cerut admiterea suspendării provizorii. Instanța a respins însă această cerere, considerând că banca nu are calitate procesuală, pentru că nu a făcut o declarație de creanță împotriva GSP Offshore în cadrul dosarului.
Cum crezi că s-ar putea recupera activitățile grupului fără a afecta angajații și creditorii?
Comunicatul.com - Platforma ta de știri și comunicate gratuite
ba, ciudat scenariu. firma încă produce bani dar datoriile o sufocă, deci poate treaba e restructurare serioasă: aduci investitor, filtrezi contractele neprofitabile, vinzi active care nu-s esențiale, și păstrezi echipa tech/operatională. dar atenție la proceduri: dacă lași totul pe seama unor creditori mari sau bancă, angajații rămân pe dinafară. cred că ar fi ok un plan cu plata eșalonată reală a salariilor garantate, mixat cu un aport de capital (inversor strategic sau refinanțare) + management temporar profesionist. daaa, pare simplu scris dar e greu aplicat; timingul e totul, documente clare (due diligence) și transparență pt creditori. cine știe… poate ăsta e singurul mod sa salvezi locuri de muncă fără să distrugi toată gruparea.
Deci, cum ar putea GSP Offshore să iasă din insolvență fără să taie din salarii sau să lase creditori pe drumuri — printr-un plan clar de reorganizare cu investitor strategic extern + refinanțare prin EXIM/alte bănci, conversii datorii->acțiuni, vânzare active neesențiale și protecție temporală pentru angajați, sau ce soluții realiste vedeți voi?
păi, clar e o belea mare dar nu e chiar sfârșitul lumii. dacă aduc un investitor serios și restructurezi datoriile pe termen mai lung, poți păstra locuri de muncă și plăti o parte din creditori treptat. daaa, ăsta e scenariul optim, dar cere transparență totală și audit rapid, ca să nu fie iar surprize. bancile și ANAF pot ajuta cu reeșalonări temporare dar fără refinanțare e greu — deci nevoie de capital proaspăt. ar mai merge vânzare de active non-esențiale (vase, echipamente redundante) și contracte de parteneriat cu firme din afară care au proiecte în Marea Neagră. important: prioritate la salarii, scheme de păstrare a personalului calificat (bonusuri legate de rezultate) și negocieri clare cu creditori mari. cine stie, dacă găsesc un cumpărător/partener din afară și Exim cândva finalizează refinanțarea, poate revin la profitabilitate. dar trebuie mișcat rapid, altfel se toacă totul. vezi să nu întârzie iar.
Interesant, dar cam complicat. daca s-ar face o separare clara a activelor care genereaza cash de cele care sunt „povara”, poate se salveaza locuri de munca. eu zic: vinzi flota sau unele contracte care sunt profitabile catre un investitor strategic, lasi o entitate mica sa continue lucrul pe teren si faci un plan transparent pt plata salariilor restante, nu doar promisiuni. refinantarea e ok, dar daca depinzi doar de ea, risti iar. exim sau altii pot oferi linie de credit garantata doar pe active productive, nu pe tot conglomeratul. daaa, negociere cu creditorii, dar cu conditii clare: tăieri temporare de costuri, management nou pe perioada reorganizarii, audit extern independent sa arate ce e real.
si mai e chestia cu subcontractorii in offshore — daca pierzi încrederea lor, proiectele mor. deci obligatii esentiale (salarii, plata subcontractorilor critici) trebuie prioritate. poate model tip „carve-out” cum s-a facut la alte companii petroliere, separi businessul offshore de restul pierderilor, vinzi pachete, pastrezi operational personal cheie. pare logic, nu?
nu zic ca e usor, dar e alternativa mai buna decat faliment total. oricum, transparență si comunicare cu angajatii, ca sa nu iasa scandaluri si plece oamenii buni. cine stie, poate apare si un investitor extern serios daca vad treaba pusa la punct. btw, 400 mil refinantare suna mult, dar verificati conditiile—daca e doar amanare, nu rezolva nimic.
Plan de reorganizare transparent, cu vânzări selective de active neesențiale și atragere investitorilor, garantând plata salariilor curente și prioritizarea creanțelor salariale.