România revine asupra discuțiilor privind pensiile speciale ale magistraților și ce se întâmplă până la 28 noiembrie; Sorin Grindeanu spune că dorește constituirea rapidă a unui grup de lucru în coaliție pentru a finaliza o lege până la termen, iar premierul Ilie Bolojan afirmă că reforma va fi reluată imediat ce Curtea Constituțională va publica motivarea deciziei sale.
De mult timp, tema pensiilor speciale provoacă dezbateri intense, între așteptarea unor clarificări juridice și presiunea de a nu pierde fonduri europene sau alte sume importante. Istoric, astfel de reforme au alternat între urgență politică și blocaje procedurale, iar acum pare că situația reintră în aceeași spirală: o decizie a CCR care suspendă procesul, urmată de negocieri politice care trebuie accelerate. Grindeanu susține că actuala coaliție riscă, prin amânări, pierderi financiare și amplificarea nemulțumirilor în rândul unor categorii sociale. El propune constituirea urgentă a unui grup de lucru în coaliție, care să pregătească un proiect de lege clar și adoptabil până la termen, evitând reluarea discuțiilor despre cuantumuri sau perioade de tranziție care ar complica procesul. Un punct considerat de netrecut de reprezentanții PSD, potrivit lui Grindeanu, este menținerea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru categoriile vizate; în rest, propunerea urmărește corectarea incoerențelor și restabilirea normalității legislative.
Premierul Ilie Bolojan completează imaginea, afirmând că reforma pensiilor magistraților va fi reluată imediat după publicarea motivării CCR privind respingerea anterioară din rațiuni procedurale. Practic, procesul legislativ a fost oprit nu din cauza conținutului, ci din cauza unor neconcordanțe procedurale: Curtea a constatat că lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu faptul că Guvernul nu a respectat întreaga perioadă de 30 de zile necesară obținerii acestui aviz, încalcă anumite prevederi constituționale, referințele la articole din Constituție indicate de CCR justifică motivele respingerii. Asta înseamnă că decizia nu vizează fondul reformei, ci modul în care a fost adoptată.
Negocierile din coaliție par să se axeze acum pe două direcții: corectarea erorilor procedurale pentru a relua procesul legislativ fără riscul unei noi respingeri și comprimarea calendarului astfel încât data de 28 noiembrie să nu-i găsească pe parlamentari nepregătiți. Grindeanu subliniază că nu dorește dezbateri inutile despre majorări sau transformarea pensiilor în salarii, ci o lege aplicabilă care să readucă claritate. El afirmă că a avut întâlniri pregătitoare și că va veni la ședința coaliției cu argumente pentru a iniția grupul de lucru, iar termenul trebuie respectat pentru a evita pierderile financiare invocate.
Pe de altă parte, poziția CCR evidențiază importanța tuturor avizelor și pașilor procedurali în procesul legislativ; o omisiune formală poate bloca un demers important, indiferent de intențiile politice. Prin urmare, reluarea reformei va trebui să includă neapărat consultarea CSM și respectarea termenelor legale, pentru a preveni o nouă anulare pe motive formale. Rămâne de văzut dacă grupul propus va reuși să adune toate elementele necesare: texte coerente, avize formale și un calendar realist, astfel încât legea să poată fi adoptată fără sincope.
Legea pensiilor magistraților și motivarea CCR rămân factorii determinanți ai ritmului reformei; clarificarea procedurilor și respectarea termenelor reprezintă pași concreți care ar putea debloca situația. Mâine va avea loc o ședință importantă în coaliție, iar deciziile luate acolo ar putea stabili dacă România va reuși să adopte un proiect înainte de 28 noiembrie sau dacă urmează o nouă amânare cu implicații financiare. Este o cursă contra-cronometru care îmbină aspecte tehnice constituționale cu presiune politică. Ce crezi că ar trebui prioritizat: corectitudinea procedurii sau viteza adoptării reformei?
Fii primul care comentează