Pe 31 octombrie, Greenpeace România, împreună cu SkyTruth, a lansat o hartă interactivă bazată pe imagini din satelit care dezvăluie dimensiunea poluării cu țiței și combustibili în apele românești ale Mării Negre. De la primele fotografii moderne ale țărmului până la monitorizarea satelitară contemporană, observarea mării s-a schimbat considerabil, însă problema petelor de hidrocarburi rămâne persistentă și greu de neglijat.
Analiza acoperă intervalul 29 aprilie 2022, 11 septembrie 2025 și a pus în evidență 226 de pete de petrol și combustibil la suprafața mării, însumând 1.308 kilometri pătrați, adică aproximativ de cinci ori și jumătate suprafața Bucureștiului. Dintre acestea, 55 de pete, totalizând 162 de kilometri pătrați, au fost detectate în arii protejate. Alte 11 pete, cu o suprafață cumulată de 112, 8 kilometri pătrați, par a fi asociate cu infrastructura offshore de petrol și gaze.
Modelul identificat de ONG este semnificativ: urmele drepte și lungi corespund descărcărilor de la nave în mișcare pe rutele comerciale principale, în special pe traseele care traversează Marea Neagră spre și dinspre Strâmtoarea Bosfor. În schimb, petele neregulate și fragmentate, care se întind în foișoare sau plăci, apar în jurul platformelor marine, fiind influențate de vânt și curenți. Greenpeace atrage atenția asupra unei concentrații îngrijorătoare a scurgerilor în zone protejate, menționând în mod explicit Delta Dunării și lobul sudic al câmpului Zernov Phyllophora.
Alin Tănase, coordonator de campanii la Greenpeace România, subliniază că petele de hidrocarburi sunt deseori subevaluate și primesc insuficientă atenție publică. El precizează că evacuarea apelor reziduale contaminate cu combustibili și lubrifianți continuă să fie o practică frecventă, dar noutatea hărții constă în identificarea unor scurgeri care par să provină din infrastructura offshore de petrol și gaze, incidente rar reflectate în statisticile oficiale.
Organizația semnalează că aceste deversări afectează calitatea apei, perturbă lanțurile trofice marine și pun în pericol fauna, cu efecte atât locale cât și cumulative în timp. Harta interactivă, realizată pe baza imaginilor Sentinel-1 ale Agenției Spațiale Europene și procesată prin sistemul Cerulean al SkyTruth pentru identificarea semnăturilor specifice ale peliculelor de hidrocarburi, a fost verificată de experți Greenpeace și SkyTruth înainte de publicare. Scopul ONG-ului este să folosească aceste date pentru a oferi autorităților o imagine mai clară a situației și pentru a solicita măsuri concrete de protecție a mediului marin.
Harta evidențiază 226 de pete între 29 aprilie 2022 și 11 septembrie 2025, pe o suprafață totală de 1.308 km2; printre zonele afectate se regăsesc Delta Dunării și câmpul Zernov Phyllophora. Ce măsuri credeți că ar trebui adoptate de autorități pentru a reduce astfel de poluări?
Fii primul care comentează