Reprezentanții organizației subliniază că astfel de pete sunt adesea subestimate în statistici. Deversările de apă uzată și contaminările cu combustibil sau lubrifianți rămân practici frecvente, legate de rutele comerciale din zonă. Identificarea scurgerilor care par a proveni din infrastructura petrolieră și de gaze constituie un element nou în acest raport, deoarece asemenea cazuri sunt rar reflectate în rapoartele oficiale.
Harta indică 1308 km² de pete, dintre care 55 se află în arii protejate și 11 sunt posibil legate de infrastructura petrolieră. Ce măsuri crezi că ar trebui prioritizate pentru protejarea Mării Negre?
Impactul acestor deversări nu se reduce la aspectul vizual: ele reduc calitatea apei, perturbă lanțurile trofice și amenință fauna marină; efectele pot fi locale, dar și cumulative în timp. Harta creată de Greenpeace împreună cu SkyTruth are scopul de a oferi autorităților o imagine clară și verificabilă a situației, pentru a susține solicitări de măsuri concrete de protecție a mediului marin.
Imaginile satelitare și analiza oferă informații utile pentru clasificarea acestor pete. Urmele aproape drepte, care se întind de-a lungul coridoarelor principale de navigație spre și dinspre strâmtoarea Bosfor, sugerează deversări produse de nave aflate în mișcare, cel mai probabil din apa uzată sau din reziduurile de combustibil și lubrifianți. Petele ondulate, care urmează influența vântului și a curenților, apar mai des în proximitatea infrastructurii petroliere și de gaze, indicând scurgeri asociate echipamentelor sau facilităților offshore. Greenpeace semnalează concentrarea îngrijorătoare din zone protejate, menționând în mod expres Delta Dunării și „Lobul sudic al Câmpului de Phyllophora al lui Zernov” ca arii afectate.
Metodologia utilizată pentru harta interactivă se bazează pe imagini SAR colectate de satelitul Sentinel-1 și procesate de Cerulean (SkyTruth) pentru a semnala anomalii compatibile cu pelicule de hidrocarburi la suprafața mării. Toate cazurile vizibile pe hartă au fost validate de experții Greenpeace și SkyTruth. Totuși, autorii atenționează că datele rămân estimative și pot fi subevaluate, din cauza limitărilor tehnice: condițiile meteorologice, fereastra de trecere a sateliților și alți factori pot ascunde unele evenimente.
Harta interactivă este accesibilă publicului la adresa maps.greenpeace.org/maps/gpcee/romanian-black-sea-pollution/ și poate fi utilizată pentru a consulta locațiile și dimensiunile petelor identificate.
Greenpeace România și SkyTruth au identificat zeci de pete de poluanți pe Marea Neagră, observate prin imagini satelitare între 29 aprilie 2022 și 11 septembrie 2025; harta rezultantă evidențiază o situație mai gravă decât pare la prima vedere. De la nave care eliberează reziduuri pe rutele de tranzit până la scurgeri asociate infrastructurii offshore, suprafața afectată acoperă 1308 km², adică aproximativ de 5, 5 ori suprafața Municipiului București. Studiul cuprinde 226 de pete detectate, dintre care 55 au apărut în arii protejate însumând 162 km²; în plus, 11 pete, cu o suprafață totală de 112, 8 km², par a fi legate de instalațiile petroliere și de gaze marine.

tre’ controale dese, AIS obligatoriu, amenzi mari, port reception waste, monitorizare satelit live, cleanup rapid, transparență date, raportare publică, gata cu „spălatul” pe mare