De mai bine de un secol Europa se confruntă cu dilema protejării pădurilor vechi: de la primele arii protejate la normele contemporane, peisajele naturale au fost puse în opoziție cu cererea de lemn pentru industrie. Acum discuția se concentrează asupra Carpaților, unde un raport Greenpeace acuză IKEA de implicare în degradarea unora dintre ultimele păduri întregi din România.
Documentul intitulat Felling the Future: IKEA’s Sourcing Threatens Romania’s Irreplaceable Forests afirmă că furnizorii colaboratori ai gigantului suedez taie lemn din păduri cu valoare ridicată pentru biodiversitate, printre care și pădurea Rusca Montană, una dintre puținele păduri virgine rămase în Carpați. Investigația combină imagini din satelit cu verificări la fața locului și indică faptul că, numai în 2024, aproape 59 de kilometri pătrați de păduri cu valoare mare pentru biodiversitate au dispărut, o suprafață echivalentă cu peste 8.200 de terenuri de fotbal. Greenpeace avertizează că ritmul pierderilor în România este de 2, 5 ori mai rapid decât în Polonia sau Ucraina.
Organizația susține că a descoperit probe care arată că, în ciuda avertismentelor, IKEA nu ar ocoli zonele sensibile și că furnizorii săi exploatează habitate extrem de bogate în specii. Robert Cyglicki, responsabil pentru biodiversitate la Greenpeace CEE, afirmă că aceste practici contrazic declarațiile companiei privind gestionarea responsabilă a pădurilor și aprovizionarea durabilă. IKEA, conform raportului, nu neagă că lemnul provine din zonele semnalate, dar spune că operațiunile sunt legale în România și conforme cu certificarea Forest Stewardship Council (FSC). Greenpeace răspunde că standardele FSC aplicate în România nu au fost actualizate din 2017 și nu reflectă obiectivele europene pentru biodiversitate, astfel că nu sunt suficiente pentru a proteja pădurile vulnerabile.
Monika Hoffmann de la Academia Poloneză de Științe semnalează un fenomen îngrijorător: în unele situații, suprafețe propuse pentru protecție strictă au fost deja exploatate înainte ca autoritățile să finalizeze desemnarea lor în cadrul Strategiei UE pentru biodiversitate. Greenpeace solicită ca IKEA să oprească imediat aprovizionarea cu lemn din zonele declarate no-logging, inclusiv din pădurile vechi și cu biodiversitate înaltă, chiar dacă legea română ar permite exploatări în aceste locuri. ONG-ul avertizează că inacțiunea ar transforma compania în complice la distrugerea unor ecosisteme esențiale pentru stabilitatea climei și conservarea speciilor.
Raportul menționează și o investigație Greenpeace din 2024 care a arătat că producători de mobilă care lucrează pentru IKEA au folosit lemn provenit din păduri bătrâne din Carpații românești, inclusiv din arii protejate Natura 2000. Lansarea actualului raport a fost marcată la București prin proiectarea constatărilor pe fațada unui magazin IKEA, un gest menit să atragă atenția publică asupra problemei.
Pe de o parte stau cifrele clare: aproape 59 km² pierduți în 2024 și un ritm alarmant în comparație cu vecinii; pe de altă parte, argumentele legale și de certificare care nu calmează criticii. Rămâne întrebarea în ce măsură standardele actuale corespund nevoilor de conservare și ce rol pot juca marile companii în respectarea sau subminarea acestora. Cum s-ar modifica situația dacă mecanismele de certificare ar fi actualizate și politicile naționale ar prioritiza protejarea siturilor cu valoare înaltă pentru biodiversitate? Pot IKEA și alți mari cumpărători fi determinați să își schimbe rapid practicile de aprovizionare?
Alarmant: pierderea pădurilor cu valoare mare pentru biodiversitate arată că certificările și legea nu sunt suficiente, trebuie actualizări și responsabilitate reală.