Când discutăm despre pregătirea pentru pandemii, conversația se îndreaptă rapid spre tehnologie, cooperare internațională și date, iar acum Danemarca devine centrul unei inițiative menite să facă exact acest lucru. La Technical University of Denmark, împreună cu noduri partenere la University of Copenhagen, Statens Serum Institut și Imperial College London, se dezvoltă Global Pathogen Analysis Platform, o infrastructură digitală finanțată de Fundația Novo Nordisk cu până la 200 milioane DKK, destinată să ofere acces gratuit la instrumente avansate de analiză genomică pentru cercetători și autorități sanitare din întreaga lume.
Conceptul nu este unul nou: supravegherea bolilor infecțioase a avansat considerabil față de primele rețele, dar rămâne fragmentată. GPAP (Global Pathogen Analysis Platform) vizează conectarea acestor componente, furnizând o platformă securizată, dotată cu instrumente de bioinformatică și inteligență artificială. Scopul declarat este să sprijine detectarea, urmărirea și analiza virusurilor, bacteriilor și paraziților, integrând, la nevoie, date din diverse surse, de la informații climatice la mobilitatea populației și tranzacțiile comerciale cu alimente. În esență, se construiește o imagine mai completă a factorilor care influențează răspândirea agenților patogeni.
Principiile fundamentale ale platformei sunt One Health și interoperabilitatea datelor. Abordarea One Health recunoaște legătura strânsă dintre sănătatea umană, animală și mediul înconjurător, iar GPAP își propune să permită combinarea datelor genomice cu alte tipuri de informații pentru a clarifica riscurile emergente. Această fuziune poate scurta timpul de reacție la apariția unei amenințări, facilitând intervenții locale rapide înainte ca un focar să se extindă.
Un aspect atractiv al GPAP este integrarea unor instrumente AI pre-antrenate. Acestea ar trebui să simplifice interpretarea datelor genomice complexe, să genereze rezumate automate ale rezultatelor și să funcționeze ca un asistent digital pentru cercetători și autorități sanitare. Principalul beneficiu anunțat este reducerea barierelor tehnice: nu mai este necesar ca fiecare laborator sau instituție să dezvolte propriile modele, ceea ce poate accelera accesul la capabilități avansate, în special în țările cu resurse limitate. În același timp, utilizatorii își păstrează controlul și dreptul de proprietate asupra datelor lor, element esențial pentru încredere și cooperare.
Contextul politic recent are importanță: adoptarea Acordului OMS privind pandemiile în mai 2025 a subliniat nevoia schimbului de date și a accesului echitabil la tehnologii avansate. GPAP se poziționează ca o soluție practică la această necesitate, oferind o infrastructură gratuită, independentă de interese comerciale, proiectată pentru a răspunde nevoilor țărilor cu venituri mici și medii.
Dezvoltarea platformei va fi realizată prin colaborare strânsă cu utilizatorii finali. Vor exista activator sites, situri pilot unde GPAP va fi testat și adaptat împreună cu oamenii de știință locali, autoritățile sanitare și alți potențiali utilizatori. Obiectivul este ca platforma să fie utilă și ușor de utilizat în condiții reale, iar pilotarea să contribuie la consolidarea capacității locale de detectare și răspuns la focare. Această co-creare urmărește transformarea feedback-ului utilizatorilor în funcționalități concrete, astfel încât tehnologia să depășească stadiul de concept și să aducă valoare practică pe teren.
Hub-ul principal va fi la National Food Institute al DTU, iar partenerii includ University of Copenhagen, Statens Serum Institut și Imperial College London, cu colaborări extinse în Europa, Africa și Asia. GPAP se dezvoltă în conformitate cu legislațiile naționale și internaționale relevante și respectă principii etice precum FAIR și CARE pentru gestionarea datelor. La conducerea proiectului se află profesorul Henrik C. Wegener, cu o vastă experiență în sănătate publică, politici științifice și dezvoltare instituțională; el a fost rector al University of Copenhagen până în martie 2025 și a condus programe de supraveghere la nivel național, european și în cadrul OMS.
Fundația Novo Nordisk sprijină inițiativa cu până la 200 milioane DKK pentru șase ani, iar o parte esențială a proiectului este elaborarea unui plan de finanțare pe termen lung, pentru ca platforma să rămână sustenabilă după perioada inițială de investiții.
GPAP oferă instrumente tehnologice și un cadru colaborativ care pot transforma modul de detectare și gestionare a amenințărilor de sănătate. Integrarea datelor genomice cu informații despre climă, mobilitate și comerțul cu alimente, împreună cu AI pre-antrenat, promit o viteză și o accesibilitate crescute în supraveghere. Exemple concrete din proiect includ hub-ul DTU, nodurile partenere (University of Copenhagen, Statens Serum Institut, Imperial College London), finanțarea de până la 200 milioane DKK și angajamentul de a respecta principii precum FAIR și CARE. Aplicarea practică este testarea la activator sites, unde comunitățile locale vor modela efectiv funcționalitatea platformei.
Crearea unei infrastructuri ca GPAP ridică întrebări legate de sustenabilitate, guvernanța datelor și capacitatea reală de implementare în contexte cu resurse limitate. Modelul propus încearcă să abordeze aceste provocări prin finanțare inițială substanțială, co-proiectare cu utilizatorii și aliniere la standarde etice. Rămâne de văzut cum se vor concreta beneficiile pe teren și cum vor fi gestionate aspectele practice ale interoperabilității între sisteme variate.
Vrei să afli mai multe despre cum ar putea GPAP să transforme monitorizarea bolilor în țara ta?
Fii primul care comentează