Azi vorbim despre un subiect aflat în centrul atenției de decenii: glifosatul, substanța activă din Roundup, utilizată pe scară largă în agricultură și în alte domenii, și cum studii recente reaprind îngrijorările legate de posibilele riscuri pentru sănătate. Tema pleacă din laboratoare și ajunge în curțile oamenilor, în sălile de judecată și pe mesele agențiilor de reglementare din SUA și Europa.
Glifosatul a fost introdus pe piață în anii 1970 și a devenit rapid unul dintre cele mai răspândite erbicide, datorită eficacității și ușurinței de aplicare. Se pulverizează pe frunze, inhibă creșterea plantelor nedorite și, în anumite condiții, este folosit și pentru controlul plantelor acvatice. De la lansarea sa în 1974 de către Monsanto, produsul a pătruns în multe practici agricole moderne și în gospodării, iar utilizarea sa s-a extins în regiunile cultivate și în spațiile verzi. Agențiile de reglementare, precum EPA din Statele Unite, au considerat până de curând că, dacă este folosit corect, nu prezintă riscuri majore pentru populație. Totuși, această viziune începe să fie pusă sub semnul întrebării odată cu apariția unor studii noi care sugerează posibile legături cu boli grave, la niveluri de expunere anterior considerate inofensive.
Expunerea oamenilor la glifosat se poate produce prin diferite căi: aerul din zonele agricole, apa sau solul contaminate și, într-o proporție redusă, prin alimente. Cei mai expuși sunt lucrătorii agricoli, angajații din întreținerea peisajelor și locuitorii din proximitatea câmpurilor tratate. Datele toxicologice arată că substanța poate fi absorbită pe cale digestivă sau respiratorie, ajunge în sânge și la organe precum ficatul, rinichii sau chiar creierul. Nu pare să se acumuleze semnificativ în timp, dar au fost raportate efecte respiratorii, probleme dermatologice și posibile perturbări ale reproducerii.
În ultimele luni au apărut două cercetări care au reactualizat discuția. Un studiu chinez publicat în august arată că glifosatul ar putea interfera cu proteine esențiale pentru funcția renală. Modelele computerizate utilizate de cercetători indică faptul că substanța ar putea declanșa reacții în lanț la nivel genetic, ceea ce teoretic ar crește riscul unor boli renale și chiar al unor tipuri de cancer. De asemenea, anul acesta Institutul Ramazzini din Italia a prezentat rezultatele unui experiment pe șobolani expuși încă din perioada prenatală. Cercetătorii au raportat o creștere a incidenței leucemiei și a unor tumori ale pielii, ficatului, tiroidei și oaselor, iar directorul centrului a afirmat că studiul aduce dovezi independente privind potențialul cancerigen al glifosatului. Bayer, care a preluat Monsanto, a contestat rezultatele, acuzând deficiențe metodologice. Chiar și așa, anterior glifosatul a fost asociat cu inflamații hepatice, efecte asupra microbiomului intestinal și potențiale riscuri neurologice în anumite cercetări.
Autoritățile mențin o poziție prudentă: EPA și alte agenții nu propun interdicții imediate și își continuă evaluările; un raport preliminar al Casei Albe privind sănătatea copiilor vorbește despre campanii de informare, nu despre restricții suplimentare. În paralel, societatea civilă cere măsuri mai stricte, sute de organizații și persoane au semnat petiții și scrisori prin care solicită interzicerea pesticidelor considerate periculoase și protejarea sănătății publice. Pe plan juridic, conflictul s-a mutat în instanțe: mii de procese au fost intentate împotriva Bayer de persoane care susțin că au dezvoltat cancer din cauza expunerii la glifosat. Până în prezent compania a încheiat zeci de mii de acorduri și a alocat peste 11 miliarde de dolari pentru litigii, dar rămân în instanță peste 60.000 de cazuri.
Specialiștii evidențiază lacune consistente: datele actuale sunt uneori contradictorii, iar concluziile solide necesită studii umane ample, cu cohorte mari și urmărire pe termen lung. Totuși, noile cercetări oferă mecanisme biologice plauzibile care ar putea explica modul în care glifosatul afectează organismul, ceea ce în viitor ar putea alimenta strategii de prevenție, tratament și reglementări mai stricte pentru apărarea sănătății publice. Pe scurt, dezbaterea nu este doar științifică, ci și politică, economică și socială, deoarece deciziile de azi influențează fermierii, lucrătorii din agricultură și consumatorii.
Studiul Institutului Ramazzini raportează creșteri ale unor tipuri de cancer la șobolani expuși prenatal. Ce opinie ai despre echilibrul între utilizarea pe scară largă a produselor agricole și preocupările pentru sănătatea publică?
Fii primul care comentează