George Simion îl atacă din nou pe Nicușor Dan, folosind un termen jignitor în spațiul public, iar scena se repetă pe Facebook și TikTok, în România.
Comportamentul liderilor politici care scapă remarci ofensatoare nu e o noutate în viața publică, de la pamfletele polemice din era presei tipărite până la reacțiile imediate ale rețelelor sociale. Sâmbătă, George Simion a publicat pe contul său de Facebook un mesaj în care îl caracteriza din nou pe Nicușor Dan drept „autist”, etichetă pe care o mai utilizase atât în campania pentru alegerile prezidențiale de anul trecut, cât și într-un comentariu public pe TikTok. Postarea de pe Facebook conținea critici politice, că Nicușor Dan ar fi cedat în fața unor teorii privind economia sau politica externă, dar partea cea mai remarcată de public a fost insultă vocală. În doar o oră postarea acumulase aproximativ 20.000 de reacții, peste 2.300 de comentarii și în jur de 1.500 de distribuiri, semn că astfel de mesaje se răspândesc rapid și polarizează audiența.
Nu e prima dată când se repetă acest tipar. În campania din 18 mai, la Bruxelles, când o jurnalistă l-a întrebat pe Simion despre întâlnirile sale cu politicieni belgieni, el a răspuns nervos că Nicușor Dan este „autist, săracu’”. Replica a stârnit imediat reacții publice: Nicușor Dan a afirmat că e intolerabil ca sute de mii de copii și adulți cu tulburări de spectru autist din România să fie jigniți. Reacția a venit și din partea Asociației SuntAutist, care a condamnat ferm alegerea limbajului, subliniind că utilizarea termenului în sens peiorativ este discriminatorie și contribuie la stigmatizarea unei comunități deja marginalizate.
După acel episod, Simion a încercat să-și ceară iertare, susținând că nu a folosit „termenul potrivit” și adresând scuze persoanelor neurodivergente. Totuși, același mesaj conținea și alte etichete agresive la adresa lui Nicușor Dan: l-a numit „securist”, „nazist”, „marxist”, „coldist” și „soroșist”. Astfel de apelative nu doar încarcă discursul politic cu invective, dar reduc spațiul pentru o dezbatere publică calmă și argumentată.
Pe TikTok, lucrurile au evoluat în același registru. La o postare a unui susținător din diaspora, un tânăr a scris că, dacă Simion răspunde, se întoarce în țară, chiar dacă nu-l recunoaște pe Nicușor Dan ca președinte. Răspunsul lui Simion a fost: Mai rămâi momentan acolo. Să scăpăm de autist!, o replică care a reaprins discuțiile despre responsabilitatea liderilor în modul în care se exprimă public și despre consecințele pentru comunitățile vizate de astfel de remarci.
Atitudinea publică față de astfel de ieșiri are multiple fațete. Pe de o parte, reacțiile imediate arată cât de sensibilizată este societatea în privința limbajului care stigmatizează. Pe de altă parte, frecvența atacurilor etichetante sugerează un registru retoric folosit de anumite personaje politice pentru a mobiliza susținători prin polarizare. Rămâne esențială intervenția organizațiilor care apără drepturile persoanelor cu dizabilități, dar și responsabilitatea instituțiilor media în a pune astfel de declarații în context, fără a le normaliza.
Contextul este susținut de cifre și fapte: postarea de pe Facebook a strâns rapid circa 20.000 de reacții, peste 2.300 de comentarii și 1.500 de distribuiri; replica de pe TikTok a relansat discuțiile inițiate în campania de la Bruxelles din 18 mai; iar Asociația SuntAutist a reacționat public, catalogând limbajul drept ofensator și discriminatoriu. Reacțiile ulterioare au inclus scuze parțiale și noi etichetări, sugerând că scuzele nu au pus capăt modelului retoric folosit.
A folosi termenul asociat tulburărilor neurodezvoltamentale ca insultă transformă o condiție medicală într-o armă politică. Pe termen lung, astfel de practici pot submina eforturile organizațiilor care lucrează pentru incluziune și reducerea stigmatizării. De aceea e important ca discuțiile publice să includă informare corectă despre ce înseamnă tulburările de spectru autist, despre numărul persoanelor afectate și despre drepturile acestora, pentru ca apelativele agresive să fie recunoscute ca inacceptabile și să nu intre în vocabularul cotidian al politicienilor.
George Simion, Nicușor Dan, postările de pe Facebook și TikTok și reacțiile Asociației SuntAutist sunt elemente ale aceleiași scene publice care ridică problema limitelor libertății de exprimare în politică și a protecției demnității persoanelor. Evoluția acestor cazuri depinde de reacția instituțiilor, de presiunea publică și de maturizarea discursului civic. Creșterea vizibilității problemelor legate de neurodiversitate în media, prezentarea unor date clare și apelul la responsabilitate pot contribui la schimbarea tonului, însă este nevoie de consecvență.
Asociația SuntAutist a calificat limbajul folosit drept o ofensă gravă la adresa persoanelor autiste și a subliniat impactul discriminator; postarea de pe Facebook a generat 20.000 de reacții, peste 2.300 de comentarii și 1.500 de distribuiri; replicile au fost repetate în campanie și pe TikTok, iar Simion și-a cerut scuze parțial și a continuat totodată cu etichete jignitoare. Modul în care publicul și instituțiile răspund la astfel de cazuri reflectă limitele tolerabile ale discursului politic și capacitatea societății de a proteja grupurile vulnerabile.
Concluzia: folosirea termenului „autist” ca insultă nu este doar o scăpare verbală, ci are efecte concrete asupra persoanelor vizate și asupra modului în care se desfășoară dezbaterea publică. E important ca liderii politici să evite limbajul stigmatizant, iar societatea să ceară responsabilitate și clarificări când apar astfel de afirmații. Crezi că instituțiile și societatea reacționează suficient de ferm la astfel de declarații?
Fii primul care comentează