Garda Națională din SUA din Washington poartă arme, când și în ce condiții pot fi folosite acestea

Anunţ despre mobilizarea Gărzii Naţionale la Washington: cine e implicat, ce li se permite şi de ce s-a luat această decizie. Mobilizarea, solicitată de preşedintele Donald Trump, a adus în capitala federală peste 2.200 de soldaţi rezervişti, iar de duminică aceştia au început să poarte armele de serviciu, a transmis Forţa Operativă Comună din Washington D.C.

Comunicatul militar subliniază însă o limitare clară: rezerviştii pot face uz de forţă doar ca ultimă soluţie şi numai ca răspuns la o ameninţare iminentă de moarte sau vătămare corporală gravă. Tradus simplu, prezenţa lor e destinată să fie măsurată, nu o intervenţie generală la scară largă.

Preşedintele Trump a justificat trimiterea trupelor invocând o situaţie de „invazie” a unor bande violente în oraş, susţinând că desfăşurările sunt necesare pentru a „curăţa” capitala. Aceste afirmaţii au venit în paralel cu critici la adresa primarului Muriel Bowser, pe care Trump l-a acuzat că raportează cifre false legate de criminalitate şi a ameninţat cu o intervenţie federală mai amplă.

Datele pe care le raportază poliţia capitalei arată, însă, că violenţa s-a redus între 2023 şi 2024, după creşterea semnificativă înregistrată în perioada post‑Covid. Aşadar, realitatea statistică nu pare să fie întru totul aliniată cu descrierea unei „invazii”.

Majoritatea trupelor mobilizate provin din state cu guverne republicane: Virginia de Vest, Carolina de Sud, Ohio, Mississippi, Louisiana şi Tennessee. Trebuie reţinut că rezerviştii Gărzii Naţionale sunt, de regulă, sub autoritatea fiecărui stat; ei pot fi chemaţi în misiune în situaţii de urgenţă naţională sau la solicitarea guvernului federal, dar doar cu aprobarea guvernatorului statului respectiv. În mod normal, atribuţia lor nu include intervenţii generale împotriva criminalităţii civile, revoltelor sau manifestaţiilor.

Pe lângă membrii Gărzii Naţionale, la Washington au fost trimise şi forţe federale: agenţi ai FBI, ofiţeri ai serviciului pentru imigraţie ICE şi agenţi ai DEA pentru operaţiuni legate de substanţe interzise. Prezenţa combinată a acestor forţe arată că autorităţile federale au ales o abordare coordonată, deşi natura exactă şi durata intervenţiilor rămân de urmărit.

Sunt multe elemente politico‑administrative în joc: competenţele între autorităţile locale şi cele federale, interpretarea datelor privind criminalitatea şi modul în care se decide trimiterea trupelor de rezervă. Credeţi că mobilizarea Gărzii Naţionale în capitală este justificată în acest caz?