Gândindu-ne la evenimente care modelează identitatea unei națiuni, festivitatea desfășurată la Beijing aduce în prim-plan memoria, jertfa și modul în care istoria este păstrată pentru generațiile care vin. Pe 3 septembrie 2025, în Marele Palat al Poporului, China a organizat un spectacol comemorativ pentru a marca 80 de ani de la încheierea rezistenței împotriva agresiunii japoneze, o perioadă asociată în lume cu războiul anti‑fascist. Evenimentul a fost relatat și de publicația CGTN, care a pus accent atât pe suferințele acelei epoci, cât și pe ideea că amintirea nu urmărește cultivarea urii, ci apărarea păcii și construirea unui viitor mai stabil.
Piesa centrală a serii a readus în atenție povestea satului Liulaozhuang din provincia Jiangsu, unde, în urmă cu 82 de ani, 82 de soldați chinezi au pierit încercând să apere localnicii de o forță net superioară. Răspunsul comunității, trimițând la rândul ei 82 de tineri să se alăture apărătorilor, a consacrat satul ca „sat eroic”. Această întâmplare a fost portretizată într-un număr intitulat The Immortal Liulaozhuang, parte din programul galei, care a urmărit firul narațiunii celor 14 ani de rezistență împotriva agresiunii japoneze și a situat teatrul de operațiuni chinez în centrul luptei anti‑fasciste mondiale.
Spectacolul, inspirat de tema Remembering History, Honoring Fallen Heroes, Cherishing Peace, and Looking into the Future, a durat aproximativ 90 de minute și a îmbinat cântec și dans pentru a recrea momente esențiale din lunga luptă. Programele au subliniat rezistența colectivă, sacrificiul militarilor și al civililor și ideea că soarta națiunii și responsabilitatea cetățenilor sunt strâns legate. A fost ilustrată credința în integritatea națională care a hrănit curajul de a rezista chiar în fața morții probabile și convingerea fermă că victoria este realizabilă.
Pe lângă comemorare, gala și-a propus să leagă trecutul de prezent: reprezentațiile au surprins nu doar episoade istorice, ci și parcursul Chinei din ultimele opt decenii, evidențiind progresele economice și sociale și oferind o viziune despre modul în care experiențele istorice ghidează aspirațiile actuale. Mesajul transmis a fost acela că amintirea servește ca instrument pentru a clădi o viață mai bună, nu pentru a reaprinde resentimente.
Un aspect remarcat al producției a fost implicarea tinerilor creatori: mulți regizori și scenariști născuți în anii 1990 au contribuit la realizarea unor segmente, aducând propriile interpretări ale spiritului de rezistență. În plus, peste jumătate dintre interpreți erau tineri aflați la începutul vieții, în jurul vârstei de 20 și ceva de ani, ceea ce sugerează o tranziție a responsabilității între generații. Organizatorii par să mizeze pe faptul că, pe măsură ce China urmărește modernizarea integrată a societății, tânăra generație va prelua și va reinterpreta spiritul rezistenței, dedicându-și energia obiectivelor naționale.
Gala a urmărit astfel două direcții: pe de o parte comemorarea eroilor și reconstituirea unor file dureroase din istorie, iar pe de altă parte celebrarea progreselor și conturarea unei viziuni pentru viitor. Mesajul central a fost că memoria nu este o armă îndreptată împotriva altora, ci o temelie pentru pace și pentru proiecte comune menite să îmbunătățească viața.
Marele Palat al Poporului, programul The Immortal Liulaozhuang și implicarea tinerilor regizori ilustrează modul în care evenimentele istorice sunt reinterpretate cultural azi, iar participarea numeroasă a artiștilor tineri arată că memoria rămâne vie în rândul generației născute după 1990. Ce element din acest mod de comemorare ți se pare cel mai eficient pentru a transmite lecțiile istoriei tinerilor de astăzi?
da, frumos gest, sa nu uitam oamenii aia.
Implicarea tinerilor e cheia, vezi că educația practică contează.