G4Food a făcut public un sondaj efectuat online în România și în diaspora despre ingredientele și preparatele care conturează gustul românesc, iar datele arată cât de puternic persistă anumite arome în memoria colectivă. Ceapa, folosită de secole în bucătăria satului și a orașului, rămâne văzută ca un element definitoriu, iar în discuțiile despre preferințe apar și mâncăruri vechi, din vremea când bunicii găteau cu porumb și smântână. Din punct de vedere istoric, bucătăria românească s-a format la junctiunea influențelor balcanice, austro-ungare și otomane, iar acest sondaj pare să confirme câteva repere care au supraviețuit modernizării și migrației.
Dintre cei 843 de respondenți care au completat chestionarul, 8, 2% au ales ceapa ca ingredient esențial al gustului românesc, urmată de smântână cu 5, 1% și de mărar cu 4, 5%. Deși cartoful apare aproape în fiecare farfurie, doar 2, 3% l-au ales drept element simbolic, ceea ce sugerează că prezența frecventă nu înseamnă automat emblematic. Răspunsurile indică o preferință pentru ingrediente care aduc consistență și savoare tradițională, nu doar produse de bază omniprezente.
Când discuția s-a orientat spre preparate, sarmalele au ieșit net în evidență: aproape 30% dintre participanți le-au considerat cel mai reprezentativ preparat pentru bucătăria românească. Micii s-au situat pe locul al doilea, cu peste 21%, iar fasolea cu ciolan a strâns în jur de 10%. Această ierarhie reflectă atât ocaziile festive, cât și mesele cotidiene care construiesc imaginea culinară a comunității.
La întrebarea care solicita desemnarea unui ambasador culinar al țării, preferințele au fost în mare aceleași: sarmalele au fost votate de peste 28% dintre respondenți, micii au obținut peste 22%, iar papanașii au adunat peste 11%. Alte opțiuni menționate frecvent au fost fasolea cu ciolan, cu peste 10%, orezul cu lapte, cu peste 8%, iar în listă au mai apărut și ciorba de legume, mămăliga sau cozonacul, semn că dulcele tradițional și supele simple încă își păstrează locul în topurile nostalgiei culinare.
Chestionarul, completat pe bază voluntară, a atras în principal respondenți din țară, aproximativ 85%, iar restul, în jur de 15%, au fost din diaspora. Inițiativa G4Food urmărește realizarea unei Hărți a gusturilor românești, analizând în 2025 modul în care românii, fie acasă, fie peste hotare, percep ce este tradițional, care ingrediente sunt simbol și cum se raportează la alimentația sănătoasă. Ancheta a fost deschisă până la 30 noiembrie, pentru a surprinde preferințele actuale într-un moment în care obiceiurile alimentare sunt modelate de migrație, media și tendințele de sănătate publică.
Sarmalele revin ca reper central al sondajului. Prezența acestui preparat, alături de ceapă, smântână și mărar, vorbește despre continuitate: gusturile se transmit în familie, la sărbători și prin rețetele păstrate în caiete pătat cu ulei. Pandemia, globalizarea și diaspora modifică anumite obiceiuri, dar simbolurile culinare rămân, adaptându-se: mici pe grătar la petreceri, papanași ca desert de weekend, orez cu lapte pentru confort. Dacă ție ți-a rămas în minte un gust din copilărie, care este acela?
Fii primul care comentează