Reformele din domeniul militar au modelat frecvent nu doar structurile armate, ci și viața publică a țărilor europene, de la conscripția din perioada interbelică până la mobilizările din timpul Războiului Rece. În prezent, dezbaterea persistentă despre serviciul militar reapare în prim-plan în Germania: cabinetul condus de conservatorul Friedrich Merz a obținut în Bundestag un vot în favoarea unei legi privind serviciul militar voluntar, iar hotărârea stârnește reacții puternice în rândul tinerilor, organizațiilor pentru pace, confesiunilor protestante și opiniei publice.
Coaliția de guvernare a învins în Parlament cu 323 la 272 și intenționează să transforme Bundeswehr-ul într-o forță considerabil mai mare și mai solidă. Propunerea prevede majorarea efectivului de la aproximativ 180.000 la circa 260.000 de militari până în 2035, iar cancelarul a afirmat că statul va asigura resursele necesare pentru atingerea acestui obiectiv. Reamintim că serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în Germania din 2011, iar de atunci numărul voluntarilor a rămas relativ redus, motiv pentru care guvernul avansează această nouă lege care, deși este prezentată ca voluntară, introduce elemente suplimentare de control și selecție.
Inițiativa prevede o examinare medicală obligatorie pentru toți tinerii de 18 ani, justificată de oficialii militari prin necesitatea evaluării unei generații întregi pentru situații de urgență. Proiectul include și posibilitatea unei extrageri la sorți între cei declarați apți din punct de vedere medical, în cazul în care voluntariatul nu furnizează recrușii necesari. Legea conține, de asemenea, prevederi care ar putea permite, ulterior, trecerea la un serviciu medical obligatoriu. Cei care invocă obiecțiuni de conștiință vor fi obligați să efectueze un serviciu civil în beneficiul comunității.
Propunerea a stârnit o serie de întrebări practice pe site-urile marilor publicații: se poate eluda recrutarea prin consum de alcool sau droguri? Răspunsul autorităților e ferm: nu, persoanele depistate vor fi chemate. Persoanele trans vor fi evaluate în funcție de sexul legal dobândit. Legea nu se aplică celor născuți între 1993 și 2007. Ce se câștigă pentru o perioadă minimă de șase luni: în jur de 2.600 de euro, cu contribuție la pensie; până acum voluntarii primeau între 1.800 și 2.200 de euro.
Reacțiile publice au fost rapide. Pe 5 decembrie, ziua votului în Bundestag, elevi și studenți au organizat greve și manifestații, în pofida avertismentelor guvernamentale că aceste acțiuni nu sunt recunoscute formal. Vizitele pe site-ul Societății Germane pentru Pace s-au dublat față de luna mai, iar traficul către paginile organizațiilor evanghelice pentru obiecția de conștiință a crescut cu aproximativ o treime. Mesajele tinerilor, difuzate și pe rețele sociale, au subliniat că mulți nu vor să fie puși în situația de a trage în alții sau de a-și pune viața în pericol pentru politicieni care nu îi consultă. Anumiți episcopi protestanți, inclusiv din Berlin, s-au solidarizat cu protestele, calificând ideea unei loterii a recrutării drept incompatibilă cu dilemele existențiale asociate servirii militare.
În rândul tinerilor există însă și voci divergente. Unii apreciază că, în contextul tensiunilor geopolitice, o capacitate defensivă sporită este necesară pentru a descuraja agresiunile și a preveni confruntările. Alții cer ca fondurile destinate apărării să fie redirecționate către educație, sănătate și politici climatice, invocând chiar nume de companii de apărare precum Rheinmetall când critică efectele economice ale înarmării.
Dezbaterile politice trasează o delimitare ideologică clară. Formatiunile progresiste rămân rezervate față de reintroducerea recrutării obligatorii: Verzii, deși au condus Ministerul Afacerilor Externe în 2021–2025 prin Annalena Baerbock, susținătoare a sprijinului pentru Ucraina, nu sprijină revenirea la conscripție. Stânga radicală și facțiuni conduse de personalități precum Sahra Wagenknecht se opun recrutării, în acord cu pozițiile lor privind livrările de arme. Social-democrații declară că doresc o armată bazată pe voluntariat. În schimb, conservatorii și formațiunile naționaliste, inclusiv Alternativa pentru Germania, favorizează revenirea la un model de recrutare generală, uneori cu posibilitatea tranziției către serviciul obligatoriu.
Intră în joc și argumente demografice și culturale. Rata fertilității în Germania este 1, 35, ușor sub media UE de 1, 38, iar analiști precum Edward Luttwak au vorbit despre societăți „post-eroice” în Europa de Vest. Un sondaj RTL indica faptul că 54% dintre germani susțin revenirea serviciului militar obligatoriu, dar doar 35% dintre tinerii până la 29 de ani sunt de acord cu această măsură. Această discrepanță pare legată și de sursele de informare: tinerii care se informează în principal prin rețele sociale sunt mai predispuși să respingă recrutarea decât cei care consumă presă tradițională.
Polemica are și o dimensiune mediatică și culturală mai amplă. Presa străină a publicat opinii care invocă existența unui „război cognitiv”, iar unele voci din mediul artistic și academic au comparat retorica politică cu tehnici de dublu limbaj. În același timp, se atrage atenția asupra contrastului cu Rusia, unde programele școlare au început să includă lecții ce legitimează operațiunea militară împotriva Ucrainei, iar copiii sunt instruiți practic în folosirea armelor, acordarea primului ajutor și pregătirea civilă. Din 2026, autoritățile ruse intenționează să introducă o materie numită cultura intelectual-morală, care promovează slujirea patriei, responsabilitatea față de soarta țării și accentul pe familie și creșterea copiilor. Guvernul de la Moscova a lansat sau promovat aplicații digitale preinstalate care includ și funcții de supraveghere, concomitent cu restricționarea accesului la platformele globale.
Rămân numeroase întrebări deschise care privesc coordonate interne și externe: cum se împacă necesitatea apărării cu reticențele civice ale noilor generații, în ce fel mediul informațional modelează percepțiile despre securitate și ce lecții pot trage alte state despre modul în care se pregătesc cetățenii pentru roluri militare sau civile.
Votul din Bundestag din 5 decembrie a scos la iveală conflictul dintre politica de apărare și temerile tinerilor legate de implicarea în forță. Dezbaterea ridică întrebări concrete despre cifre (180.000 versus 260.000 militari), despre remunerații (aproximativ 2.600 euro pentru șase luni) și despre opțiunile pentru obiecțiile de conștiință. Credeți că majorarea efectivelor militare poate coexista cu preocupările tinerilor pentru educație și protecție socială?
Fii primul care comentează