Germania nu doreşte ca Uniunea Europeană să ia decizii în locul ţărilor membre privind trimiterea de sprijin militar în Ucraina, a explicat cancelarul Friedrich Merz. Subiectul a reapărut în discuţie după remarci ale preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi după un material din Financial Times care a stârnit speculaţii despre eventuale trupe terestre în Ucraina în cazul unui armistiţiu. Istoria recentă a iniţiativelor colective de securitate evidenţiază constant tensiunea dintre deciziile supranaţionale şi suveranitatea naţională, iar dezbaterile actuale nu fac excepţie: cine hotărăşte, cum şi în ce condiţii rămân întrebări nerostite.
Merz a declarat, într-un interviu pentru Sat.1, că decizia privind sprijinul militar pentru Ucraina aparţine membrilor aşa-numitei Coaliţii Voinţei, nu UE ca entitate. Această Coaliţie, formată din circa 30 de state, ar urma să se reunească joi la Paris pentru a discuta garanţii de securitate şi alte aspecte legate de sprijinul pe termen lung pentru Kiev. Germania, a adăugat Merz, nu are planuri concrete de a trimite trupe terestre, cel puţin nu în prezent. El a subliniat că garanţiile pe termen lung pot fi stabilite doar după apariţia unui armistiţiu sau a unui acord de pace şi că, chiar şi atunci, ar exista rezerve semnificative privind desfăşurarea militară germană, insistând totodată asupra necesităţii aprobării parlamentare pentru o astfel de decizie.
Afirmaţiile sale vin după critici similare din partea ministrului german al Apărării, Boris Pistorius, formulate în urma articolului din Financial Times care sugera că von der Leyen ar fi discutat planuri concrete pentru trupe terestre. Merz a pledat pentru o abordare precaută: orice desfăşurare ar depinde de natura acordului încheiat cu Rusia şi de contextul politic şi juridic însoţitor. El a mai menţionat numeroase obstacole ce ar putea dura înainte ca astfel de garanţii să poată fi implementate.
Întâlnirea Coaliţiei Voinţei de la Paris ar trebui să clarifice cel puţin parţial ce tip de garanţii se urmăresc şi cum intenţionează statele membre să le coordoneze. Discuţiile vin într-un moment în care multe guverne încearcă să concilieze sprijinul pentru Ucraina cu constrângerile politicii externe interne şi cu procedurile democratice, precum aprobarea parlamentară. Rămâne de văzut dacă reuniunea va genera orientări comune clare sau va accentua divergenţele dintre membrii coaliţiei.
Un detaliu concret din text: Coaliţia Voinţei reuneşte aproximativ 30 de ţări şi se întâlneşte joi la Paris. Această reuniune ar putea decide forme de garanţii doar după un armistiţiu sau un acord de pace, iar Germania, prin vocea lui Friedrich Merz, exclude pentru moment trimiterea de trupe terestre proprii fără aprobarea parlamentului. Ce părere ai despre modul în care ar trebui coordonat sprijinul militar între state, în special când apar diferenţe de opinie între instituţii europene şi guverne naţionale?
asta e doar orgoliu politic, buna treabă pt nimeni, daaar…