Povestea subvențiilor agricole din Grecia revine în atenție: agricultori ar fi folosit acte false pentru a încasa fonduri europene între 2019 și 2024, iar autoritățile elene și cele europene cercetează amploarea prejudiciilor. Rememorând scandaluri administrative anterioare, acest caz leagă constatările recente de investigații vechi privind administrarea fondurilor agricole.
Ministrul pentru Protecția Cetățenilor, Michalis Chrysochoidis, a declarat că ancheta a scos la iveală deturnări de bani de cel puțin 22, 67 milioane de euro. Totul a început să prindă contur în iulie, când poliția din Atena a percheziționat sediile OPEKEPE, agenția guvernamentală care plătește subvențiile agricole europene, și a ridicat sute de mii de documente fiscale. Ancheta a verificat peste 6.000 de cereri dintr-un total de mai mult de 800.000 depuse pentru plată, iar concluziile indică o practică larg răspândită de falsificare a titlurilor de proprietate sau a contractelor de închiriere a terenurilor.
Parchetul european (EPPO) semnalase deja, în martie, că zeci de crescători au beneficiat de sprijin european pe baza unor declarații false privind proprietatea sau arendarea pășunilor. Multe dintre suprafețele declarate s-au dovedit a fi terenuri publice, iar în numeroase situații erau situate la distanțe semnificative față de domiciliul solicitanților. De asemenea, între 2019 și 2022 a apărut fenomenul persoanelor care s-au prezentat drept fermieri tineri sau noi pentru a accesa fonduri pe baza unor declarații neconforme cu realitatea.
Contextul mai larg agravează situația: în iunie, Comisia Europeană a impus Greciei o penalizare de 392 de milioane de euro pentru gestionarea deficitară a subvențiilor agricole în perioada 2016–2023, interval în care OPEKEPE a administrat anual peste două miliarde de euro în ajutoare. Anchetele vizează și înalți funcționari ai agenției; unii au fost investigați de procurorii europeni, dar au negat implicarea în ilegalități.
Ca răspuns, guvernul de la Atena a anunțat transferul responsabilităților OPEKEPE către autoritatea fiscală publică pentru a spori transparența. Dosarul a fost trimis Parlamentului elen, care are atribuția de a investiga posibile implicări politice, iar forul legislativ va înființa o comisie specială pentru a examina gestionarea subvențiilor.
Scandalul a produs și efecte politice: guvernul condus de Kyriakos Mitsotakis a înregistrat scăderi în popularitate, iar patru miniștri au demisionat în contextul investigațiilor, deși au negat acuzațiile.
Cazul ridică semne de întrebare asupra modului de supraveghere a fondurilor europene și asupra eficacității mecanismelor de control în administrarea unor sume considerabile, precum cele gestionate de OPEKEPE. Transferul responsabilităților către autoritatea fiscală și înființarea comisiei parlamentare sugerează o voință de reformă, dar rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a împiedica repetarea unor astfel de abateri. Cât de importantă considerați că este reformarea instituțiilor care administrează fondurile publice în agricultură?
wow, iarasi chestia asta cu subvențiile… nu mă mira prea mult, era doar o chestiune de timp. am citit ceva pe la europarlamentari că problema e structurală: sistemele astea locale (OPEKEPE etc) au fost suprasolicitate și slab digitalizate, deci oamenii găsesc breșe. plus, multe regiuni din grecia au cadastru vechi sau inexistent, deci verificarea terenurilor e dificila.
si ideea cu „tineri fermieri” folosită ca scuză e clasică: în alte țări UE s-au găsit scheme similare, candidaturi false sau front companies. EPPO a semnalat asta de ani buni, deci nu e chiar o surpriză. de fapt, sumele mari pe care le gestionează OPEKEPE (miliarde pe an) cereau kontrol mai dur încă din 2016, când au apărut primele semnale.
ce m-ar interesa fain: exact cum vor face transferul asta la autoritatea fiscală? mută doar responsabilitatea, sau schimbă softul, baze de date, verificările în timp real? dacă rămâne tot pe hârtie sau cu proceduri vechi, schimbarea e doar cosmetică. recomandare practica: interconectare cadastru–taxe–APIA/agenție, control geospațial (sateliți, imagini), și penalizări clare față de funcționari corupți. asta costă la început, dar reduce frauda pe termen lung.
alt punct: multe terenuri „publice” declarate privat — asta poate arăta complicitate locală, nu doar indivizi izolați. cine știe câți primari sau funcționari locali au dat din ochi? parlamentul trebuie să intre adânc, nu doar simulări. și da, politizarea e periculoasă: minis tri demisionează dar multi au scăpat.
pe scurt, reformare e vitală. dar nu doar mutat dosarele. e nevoie de tehnologie, transparență, și presiune legală reală. altfel o revenire peste 2-3 ani cu alt scandal e foarte posibil. vezi să nu…