Christiana Figueres, unul dintre arhitecții acordului de la Paris din 2015, a venit în Australia pentru a discuta despre obiectivele naționale de reducere a emisiilor, chiar înainte ca guvernul de la Canberra să anunțe oficial ce țintă își asumă. Vestea apare în contextul în care Cabinetul așteaptă avizul Autorității pentru schimbări climatice, condusă de fostul trezorier al NSW, Matt Kean, iar o decizie este așteptată înainte ca premierul Anthony Albanese să plece la Adunarea Generală a ONU de la New York, la sfârșitul lunii septembrie.
Autoritatea a publicat anul trecut un document de consultare, bazat pe o evaluare inițială a dovezilor științifice, economice, tehnologice și sociale, care sugera că o țintă pentru 2035 de 65%–75% sub nivelurile din 2005 ar fi ambițioasă, dar posibilă dacă toate sectoarele, guvern, afaceri, investitori și gospodării, iau măsuri suplimentare. De atunci presiunea publică și politică pentru stabilirea unei ținte clare a crescut, notează The Guardian.
Figueres susține ferm ideea unei reduceri de 75% sau mai mult până în 2035 și spune că o astfel de țintă nu ar fi o povară, ci mai degrabă „biletul Australiei către prosperitatea viitorului”. Ea argumentează că o țintă ambițioasă ar crește șansele Australiei de a obține găzduirea unui summit important al ONU privind clima la Adelaide, în noiembrie 2026. Australia concurează cu Turcia pentru gazduirea COP31, iar decizia urmează să fie luată prin proceduri consensuale ale ONU, fără un calendar public clar.
Figueres a mai spus că noua economie globală este impulsionată de energia curată și industriile verzi, iar Australia are avantaje concrete, soare și vânt abundente, minerale esențiale și o forță de muncă calificată. Prin urmare, țara are potențialul de a deveni un jucător central în această tranziție, iar Albanese are ocazia să arate regiunii Pacificului și lumii că Australia vrea să conducă la următorul COP și nu numai. Nu sună rău, problema e că și politica internă decide adesea când și cum se schimbă lucrurile.
Pe plan economic, un raport comandat de grupul Business for 75% și susținut de companii precum Fortescue, Atlassian, Canva, Ikea și Unilever spune că o țintă de 75% ar putea aduce o creștere a PIB-ului național cu aproximativ 370 de miliarde de dolari până în 2035, față de proiecțiile curente. Autorii raportului susțin că beneficiile economice ale unei ținte mai ambițioase ar depăși semnificativ cele ale unei ținte de 65%.
Din alt colț, grupul de reflecție Climate Analytics pregătește un raport care recomandă o țintă și mai ambițioasă pentru Australia: în jur de 81%, cu un interval între 76% și 89%, pentru a fi aliniată la obiectivul acordului de la Paris de a limita creșterea temperaturii globale la 1, 5 °C față de era preindustrială. Bill Hare, director executiv și cercetător principal la Climate Analytics, spune că alte țări vor urmări cu atenție poziția Australiei, mai ales în lumina intenției autorităților de a co-găzdui COP31 cu țările insulare din Pacific. Hare remarcă că mai multe studii arată că 75% este fezabil din punct de vedere tehnic și economic și că există domenii în care reducerile semnificative și rentabile sunt posibile; principalele obstacole rămân politice.
Frank Jotzo, director al Centrului pentru Politici Climatice și Energetice al Universității Naționale Australiene și consilier în politici climatice, subliniază că chiar și o reducere în jurul valorii de 60% ar fi ambițioasă. El pune accentul pe faptul că nu doar cifrele contează, ci politicile care să producă schimbarea. Jotzo atrage atenția că reducerea emisiilor în Australia a fost lentă până acum și că atingerea unei reduceri de 65% până în 2035 ar necesita, practic, înjumătățirea nivelurilor de poluare într-un deceniu. Este realizabil, dar ar cere politici substanțiale în sectoare unde emisiile au crescut sau au rămas constante: industrie, transporturi și agricultură, și ritmuri de reducere chiar mai rapide decât cele din sectorul energiei electrice.
Ce părere ai: ar trebui Australia să își asume o țintă mai ambițioasă pentru 2035?
Fii primul care comentează