Amintirile trecutului și politica actuală se întâlnesc la Beijing: fostul premier Adrian Năstase a fost invitat să participe la marcarea a 80 de ani de la încheierea ostilităților dintre China și Japonia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ceremonie evidențiată printr-o paradă militară impresionantă în Piața Tian’anmen. De la discuții cu oficiali chinezi pe teme de politică externă până la prezența unor lideri precum Vladimir Putin sau Kim Jong Un, reuniunea îmbină atât rememorarea războiului mondial, cât și echilibrul geopolitic contemporan.
Invitația adresată lui Năstase l-a condus la sediul departamentului internațional al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, unde a purtat discuții cu adjuncta ministrului Sun Haiyan pe subiecte sensibile precum războiul din Ucraina și relațiile trilaterale China–Rusia–India. El afirmă că participă la evenimentele oficiale dedicate comemorării, dintre care cel mai mediatizat va fi o paradă militară urmată de o recepție oferită de conducerea chineză.
La ceremonie vor fi prezenți reprezentanți din 26 de țări, a declarat Hong Lei, adjunctul ministrului de externe al Chinei. Printre invitați se regăsesc președintele rus Vladimir Putin și liderul RPDC, Kim Jong Un, precum și oficiali din Cambodgia, Vietnam, Laos, Indonezia, Malaezia, Mongolia, Pakistan, Belarus, Serbia, Iran și Cuba. Participarea lui Putin a fost oficial interpretată ca semn al parteneriatului strategic cuprinzător dintre China și Rusia, iar prezența lui Kim Jong Un a fost analizată în lumina relațiilor tradiționale regionale și a contribuției la victoria antifascistă din anii 1940.
Contextul istoric aduce date semnificative: războiul de rezistență al Chinei împotriva agresiunii japoneze, desfășurat între 1931 și 1945, este considerat prima și cea mai îndelungată manifestare a luptei antifasciste globale. Statul chinez menționează un bilanț estimat la 35 de milioane de persoane ucise sau rănite pe parcursul celor 14 ani până la capitularea Japoniei, semnată oficial la 2 septembrie 1945. În 2014, parlamentul chinez a instituit 3 septembrie ca Zi a Victoriei în Războiul de Rezistență, iar în 2015 s-a organizat prima paradă de amploare în Piața Tian’anmen pentru a marca această dată.
Pe lângă lideri și delegații oficiale, China a invitat cetățeni străini și membri ai familiilor celor care au sprijinit efortul de război al țării; 50 de persoane din 14 state sunt așteptate la comemorări, inclusiv din Rusia, Statele Unite, Regatul Unit, Franța și Canada. Oficialii chinezi susțin că victoria de acum opt decenii a inspirat mișcări de eliberare în națiunile colonizate și semicolonizate, iar în prezent China urmărește cooperarea cu diverse state, inclusiv din Sudul Global, pentru a promova o ordine mondială multipolară și o globalizare economică considerată incluzivă.
Atitudinea Japoniei față de aceste comemorări a fost adusă în discuție. Hong Lei a îndemnat Japonia să recunoască faptele istorice și să se îndepărteze de formele de militarism, astfel încât relațiile de bună vecinătate și dezvoltarea pașnică să fie posibile. El a avertizat și asupra unor forțe interne din Japonia care, potrivit declarațiilor oficiale, încearcă să minimalizeze sau să denatureze actele de agresiune din trecut, ceea ce, din perspectiva Chinei, pune în pericol ordinea internațională postbelică și memoria colectivă.
Organizatorii paradei au mai afirmat că defilarea va evidenția și progresele recente ale armatei chineze în modernizare și pregătirea pentru luptă, un element care ilustrează modul în care memoria istorică poate fi legată de realități strategice contemporane.
Tema centrală a acestei reuniuni este utilizarea memoriei istorice ca instrument diplomatic. Prezența unor lideri precum Putin sau Kim Jong Un, invitațiile adresate unor foști oficiali străini și numărul delegațiilor reflectă nu doar comemorarea unei victorii militare, ci și modul în care amintirile colective sunt mobilizate în favoarea relațiilor externe. Evenimentele de la Beijing ilustrează cum statele exploatează aniversările istorice pentru a reafirma alianțe, a transmite mesaje geopolitice și a consolida o narațiune internă despre continuitate și legitimitate.
3 septembrie a fost oficial stabilită ca Ziua Victoriei în China în 2014, subliniind transformarea unei date istorice într-un instrument de stat. Parada din Piața Tian’anmen și invitații internaționali transmit două idei clare: importanța memoriei colective în politica externă chineză și voința de a proiecta influență prin ceremonii publice. Cum apreciați rolul acestor comemorări în construirea relațiilor internaționale și în modul în care se scrie istoria politică a prezentului?
hm, paradă mare, dar oare ce semnifică pt noi? stiu eu, suspiciuni, da.