Evenimentul organizat la Cluj‑Napoca a concentrat discuțiile pe securitatea cibernetică a rețelelor energetice, aducând împreună reprezentanți ai autorităților, companiilor și mediului academic pentru a discuta modalitățile de protejare a infrastructurii critice într-o lume tot mai digitalizată.
De la primele contoare inteligente până la rețelele cu comunicare în timp real, sectorul energetic a suferit transformări care, acum două decenii, ar fi părut science‑fiction. Astăzi însă, odată cu interconectarea masivă a sistemelor, amenințările cibernetice devin tot mai prezente, iar forumul organizat de Distribuție Energie Electrică Romania, în parteneriat strategic cu Ministerul Energiei, a pus în discuție tocmai această problemă: cum consolidăm reziliența rețelelor, cine răspunde și ce instrumente folosim. Timp de două zile, peste 350 de participanți, reprezentanți ai autorităților, parlamentari, manageri din administrație, specialiști IT și în securitate, operatori de utilități și cadre universitare, au schimbat idei, bune practici și soluții concrete pentru prevenirea și gestionarea incidentelor cibernetice.
Mihaela Rodica Suciu, director general DEER, a subliniat că pentru un operator cu peste 200.000 km de rețele și patru milioane de utilizatori, securitatea cibernetică nu este doar o chestiune tehnică, ci parte integrantă a misiunii de protejare a infrastructurii naționale și a continuității serviciilor. A insistat pe conceptul de reziliență: capacitatea sistemelor de a se recupera rapid după un atac, de a se adapta și de a-și continua funcționarea, fără a minimaliza sau a exagera riscurile.
Printre intervenții s-a remarcat apelul primarului Emil Boc: fără cybersecurity nu există securitate energetică. Această idee a fost reluată și de președintele Senatului, Mircea Abrudean, care a legat direct protecția sistemelor informatice de siguranța națională, argumentând că fluxurile energetice sunt tot mai gestionate de sisteme digitale și, prin urmare, protecția lor devine esențială. Deputatul Sandor Bende a scos în evidență problema finanțării: Europa are nevoie de 580 de miliarde de euro pentru modernizarea rețelelor până în 2030, iar România trebuie să fie capabilă să atragă astfel de fonduri și, la fel de important, să dispună de forța de muncă calificată pentru a utiliza eficient banii. Concluzia e clară: fără specialiști, banii rămân doar cifre pe hârtie.
Reprezentanți ai ministerului și industriei au prezentat măsuri concrete. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a vorbit despre necesitatea investițiilor în reziliență și despre importanța unor reglementări clare; a menționat că în circuitul interministerial se află un proiect pentru înființarea Centrului de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie (CRISCE). Inițiativa are logică: un centru dedicat facilitează detectarea și coordonarea răspunsului la incidente, mai ales când atacurile pot depăși granițele și sectoarele.
Vulnerabilitățile tehnice au fost aduse în discuție de Mădălin Borș, care a avertizat că echipamentele sub 1 MW pot constitui puncte sensibile. Propunerea legislativă la care a lucrat prevede ca DNSC să fie autoritatea competentă pentru certificarea software-ului acestor echipamente, pentru a proteja datele a sute de mii de prosumatori. Rațiunea este practică: dacă software-ul nu este certificat și securitatea nu este verificată la sursă, extinderea problemelor poate fi considerabilă.
La nivel european, Daniel Buda a susținut că ne confruntăm cu un fel de război cibernetic invizibil, care impune conectarea ecosistemelor române și europene, investiții în specialiști și în infrastructură. Alexandru Chiriță, CEO Electrica, a atras atenția asupra blocajelor legislative și birocratice: procedurile lente de achiziții publice întârzie instalarea contoarelor smart, ceea ce încetinește digitalizarea și inovația. Ondrej Šafář, CEO Evryo, a subliniat necesitatea unui dialog sincer între operatori și autorități, iar Virgiliu Ivan, director al Dispeceratului Național de Energie, a menționat presiunea costurilor și importanța fondurilor europene pentru înnoirea echipamentelor, altfel facturile consumatorilor ar putea crește semnificativ.
Pe partea tehnologică, DNSC avertizează că în următorii doi‑trei ani vor deveni probabile atacuri facilitate de inteligența artificială, ceea ce impune strategii proactive și tehnologii avansate. Forumul a funcționat ca o platformă de consolidare a cooperării naționale între sectorul public și cel privat, menită să transforme provocările digitale în oportunități de modernizare și securizare a sectorului energetic. În cifre: două zile de conferințe, patru sesiuni de dezbatere, 48 de speakeri, 40 de parteneri, șapte parteneri media și peste 350 de participanți. Materialele video și prezentările vor fi publicate pe pagina oficială a evenimentului, cyberenergy.ro, și pe canalele sociale aferente.
CRISCE, centrul propus de Cristian Bușoi, reprezintă o soluție practică care poate accelera coordonarea între ministere și operatori. Suma estimată la nivel european până în 2030 pentru rețele, 580 de miliarde de euro, ilustrează amploarea provocării financiare. DNSC atrage atenția că amenințările generate de inteligența artificială pot deveni obișnuite în 2–3 ani; pregătirea și investițiile nu mai sunt opționale. Urmează, aşadar, elementele esențiale: legislație eficientă, atragere inteligentă a fondurilor și formare de specialiști pentru a transforma banii în proiecte concrete fără blocaje birocratice. În privința prosumatorilor și a echipamentelor sub 1 MW, certificarea software-ului propusă ar putea proteja datele a sute de mii de utilizatori.
Crezi că România e pregătită să acceseze fondurile europene necesare și să formeze rapid specialiștii solicitați de digitalizarea rețelelor?
Fii primul care comentează