Situația fiscală a României a revenit în atenția Fondului Monetar Internațional: raportul final al evaluării anuale arată că, deși au fost înregistrate progrese recente, sunt necesare măsuri ferme de ajustare începând din 2027 pentru a stabiliza datoria publică și a menține încrederea piețelor. În mod istoric, discuțiile privind sustenabilitatea fiscală au oscilat între reforme punctuale și corecții impuse; în prezent, contextul post-pandemic și costurile generate de salarii și pensii readuc în prim-plan necesitatea unor decizii anticipate și bine concepute.
Raportul FMI apreciază că România a adoptat în 2025-2026 măsuri care au contribuit la restabilirea unui grad de stabilitate financiară, printre care un pachet extins de reforme fiscale ce vizează reducerea deficitului sub 6% din PIB în 2026. Aceste măsuri includ majorarea cotei TVA, creșterea unor accize, modificări ale impozitelor pe proprietate și pe dividende, precum și prioritizarea investițiilor publice, în paralel cu înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public pentru 2026. Deciziile au avut efecte semnificative: au evitat potențiale întreruperi ale fondurilor structurale europene și au diminuat riscul retrogradării ratingului suveran la statut neinvestițional. Totuși, raportul avertizează că impactul acestor măsuri și presiunile generate de TVA mai mare și de eliminarea plafoanelor pentru prețurile energiei vor menține inflația la nivele ridicate până în a doua parte a lui 2026.
FMI subliniază că, fără ajustări adiționale începând din 2027, consolidarea deja planificată nu va fi suficientă pentru a opri creșterea raportului datorie publică/PIB pe termen mediu. Instituția recomandă o reformă fiscală suplimentară axată pe mobilizarea veniturilor și îmbunătățirea echității, dar care să păstreze stimulentele pentru muncă și atractivitatea investițiilor. Măsurile propuse, menționate și de publicații economice, includ introducerea unui impozit pe venit personal progresiv, o reformă a impozitului pe proprietate bazată pe valorile reale de piață și reducerea pragului pentru înregistrarea ca microîntreprindere. Aceste schimbări ar trebui concepute astfel încât să împace corecția fiscală cu susținerea creșterii economice.
Pe partea monetară, experții FMI recomandă prudență. Reapariția presiunilor inflaționiste impune o politică monetară vigilentă: relaxările ratelor dobânzii ar trebui evaluate numai după ce creșterea salariilor și inflația vor arăta semne clare și durabile de temperare. În sectorul bancar, reziliența s-a ameliorat, dar au apărut noi vulnerabilități, creșterea expunerii suverane și un volum semnificativ de credite în valută neacoperite necesită supraveghere atentă pentru protejarea stabilității financiare.
Raportul mai notează că finanțele publice s-au slăbit în ultimii ani din cauza majorării cheltuielilor cu pensiile, a creșterilor salariale din sectorul public și a investițiilor finanțate intern, iar această presiune s-a reflectat și în contul curent. Proiecțiile macroeconomice indică o evoluție moderată a PIB-ului real, în jur de 1, 0% în 2025 și 1, 4% în 2026, și o reducere treptată a deficitului contului curent, de la 8, 0% din PIB în 2025 la aproximativ 6, 6% în 2026, urmată de stabilizarea în jurul a 5% pe termen mediu.
Implementarea completă a planului de consolidare pentru 2025-2026 este considerată indispensabilă, dar nu suficientă de una singură. FMI anticipează că, fără măsuri suplimentare după 2026, deficitul fiscal ar rămâne ridicat, în jur de 5% din PIB până în 2030, iar datoria publică s-ar majora cu aproape 10 puncte procentuale, apropiindu-se de 70% din PIB până în 2030, scenariu pe care raportul îl consideră un risc semnificativ pentru sustenabilitatea fiscală pe termen mediu. Din acest motiv, instituția recomandă completarea măsurilor anunțate cu reforme structurale menite să sporească eficiența administrației și capacitatea de absorbție a fondurilor UE, esențiale pentru o creștere durabilă.
Printre concluziile principale ale raportului se regăsește ideea că o consolidare fiscală bine calibrată poate sprijini, în același timp, politica monetară în reducerea inflației. Protejarea stabilității financiare rămâne o prioritate, iar politici macroeconomice coerente, combinate cu reforme structurale, vor fi necesare pentru a readuce indicatorii pe o traiectorie sigură.
Raportul FMI și recomandările sale reconfirmă două aspecte concrete: pachetul fiscal adoptat pentru 2025-2026 și necesitatea unor măsuri suplimentare începând din 2027. Aceste elemente, majorările TVA, propunerile privind impozitul progresiv pe venit, reforma impozitului pe proprietate și reducerea pragului pentru microîntreprinderi, trebuie văzute ca piese ale unui ansamblu mai larg care urmărește stabilitatea fiscală pe termen mediu și atragerea investițiilor. Urmările depind de implementare: dacă planurile rămân la stadiul de intenții, riscul creșterii datoriei și presiunilor asupra finanțelor publice persistă; dacă sunt puse în practică, pot asigura o traiectorie mai stabilă, menținând în același timp spațiul pentru investițiile publice esențiale. Care dintre propuneri ți se pare cea mai realistă pentru aplicare în România?
Fii primul care comentează