România e din nou în vizorul instituțiilor financiare internaționale: delegația Fondului Monetar Internațional a purtat la București discuții cu premierul Ilie Bolojan privind perspectivele economice și strategia bugetară pentru anii viitori, iar concluziile lor au fost comunicate oficial de guvern vineri, 12 septembrie. Istoric, astfel de misiuni au funcționat ca verificări periodice ale disciplinei fiscale, amintind de etapele de ajustare din anii ’90 și de angajamentele recente legate de fondurile europene.
Reprezentanții FMI, conduși de Joong Shik Kang, au apreciat eforturile României de stabilizare a finanțelor publice și prognozează o creștere de 1% în 2025 și de 1, 4% în 2026. Aprecierile au fost prudente: mesajul principal a fost că reformele trebuie continuate pentru a restabili încrederea investitorilor și pentru a diminua deficitul bugetar. În esență, pare un plan bine structurat, dar care trebuie implementat etapizat.
Un aspect subliniat de FMI este folosirea eficientă a fondurilor europene. Dacă România reușește să absoarbă corespunzător fondurile UE, acestea pot deveni motorul creșterii anticipate. Totuși, delegația a atras atenția că proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie prioritizate cu atenție, astfel încât implementarea lor să fie la termen, adică vor să vadă rezultate, nu doar promisiuni pe hârtie.
FMI a solicitat, de asemenea, aplicarea fermă a măsurilor adoptate și menținerea disciplinei fiscale pe termen mediu. În aceeași întâlnire, premierul Ilie Bolojan a reafirmat angajamentul guvernului pentru consolidare fiscală și reforme structurale, precizând că resursele vor fi alocate către investiții și modernizare pentru a susține o creștere durabilă. Alături de Bolojan a participat Mihai Jurcă, șeful Cancelariei prim-ministrului, iar discuțiile s-au desfășurat la Palatul Victoria.
Comunicatul guvernului a sintetizat astfel opinia misiunii FMI: situația fiscală și economică a României permite continuarea reformelor și valorificarea oportunităților de dezvoltare în anii următori. Pe scurt, verdictul este unul precaut: există potențial, dar rămâne de văzut cât de rapid și eficient se va materializa în rezultate concrete. Și, ca în orice discuție serioasă privind finanțele publice, nu lipsește recomandarea ca măsurile adoptate să fie implementate fără ezitare.
Datele menționate, prognoza de creștere 1% pentru 2025 și 1, 4% pentru 2026, constituie un reper clar pentru planificarea bugetară și pentru investitori. Canalele oficiale ale guvernului și ale FMI rămân sursele de referință pentru eventuale actualizări. În acest context, calitatea implementării proiectelor PNRR și disciplina fiscală vor decide dacă estimările se vor transforma în realitate sau vor rămâne doar proiecții.
Ilie Bolojan, Joong Shik Kang și cifra 1% din prognoza pentru 2025 apar în acest text ca repere concrete ale discuțiilor. Raportarea riguroasă a utilizării fondurilor europene și prioritizarea proiectelor PNRR sunt două elemente esențiale despre care se va discuta intens în lunile următoare. Crezi că guvernul va reuși să transforme aceste recomandări în proiecte finalizate la timp?
Fii primul care comentează