Când se discută despre majorarea TVA în HoReCa, discuția se concentrează rapid pe cifre relevante: cine are de pierdut, cine are de câștigat și ce consecințe ar avea asupra turismului românesc. Florin Jianu, președintele IMM România, a atras atenția la București că o creștere a TVA la 21% în sectorul hoteluri-restaurante-catering ar putea reduce cifra de afaceri a sectorului cu aproximativ 10 miliarde de lei și ar slăbi, în final, veniturile la buget și competitivitatea întreprinderilor din turism.
De la introducerea cotei reduse de TVA și a voucherelor de vacanță, turismul a înregistrat salturi semnificative: conform datelor citate, cifra de afaceri a crescut de la 22 miliarde lei la 66 miliarde lei în câțiva ani. Din acest unghi, revenirea la cota standard ar însemna nu doar o scădere imediată a încasărilor pentru firmele din HoReCa, ci și un efect în lanț asupra economiei locale: mai puține locuri de muncă bine plătite, investiții mai reduse și, paradoxal, încasări mai mici la buget dacă consumul se diminuează. Jianu a subliniat că INS a consemnat deja o reducere a turismului de circa 30%, ceea ce accentuează preocuparea față de orice majorare fiscală în acest moment.
IMM România solicită ca Pachetul 3 de reforme să prevadă menținerea TVA la 11% pentru HoReCa și tratarea turismului ca prioritate națională. Totodată, organizația propune o serie de măsuri pentru a debloca activitatea firmelor mici: eliminarea procedurilor birocratice inutile, unificarea entităților care solicită și încasează taxe, o problemă semnalată de 67, 7% dintre antreprenori, și accelerarea digitalizării serviciilor publice pentru întreprinderi.
Costul energiei rămâne o îngrijorare majoră: aproximativ 60, 7% dintre antreprenori cer reduceri la factura de energie, afirmând că prețul electricității în România este, în medie, cu 50% mai mare decât în vestul Europei. Acest dezechilibru afectează productivitatea și competitivitatea companiilor locale, iar intervenții concrete ar putea oferi o respiro afacerilor. Alte revendicări din mediul privat includ sprijin pentru operatorii de transport, fiscalizarea prestatorilor neînregistrați și combaterea concurenței neloiale, elemente care, împreună, conturează un set clar de priorități pentru autorități.
Premierul Ilie Bolojan a declarat în septembrie că în coaliție nu s-a discutat majorarea TVA, dar a menționat că va avea loc o evaluare în octombrie pentru a decide dacă se păstrează cota de 11% pentru HoReCa sau se revine la nivelul standard. În același timp, la conferința IMM România s-au abordat și alte subiecte importante pentru antreprenori, precum decizia privind creșterea salariului minim brut pe țară începând cu 1 ianuarie 2026, o decizie care va influența costurile firmelor mici și mijlocii.
Discuția despre TVA în HoReCa pune în balanță două efecte concrete: sumele mari evocate de Jianu, 10 miliarde lei potențial pierduți, și creșterea anterioară a cifrei de afaceri de la 22 la 66 miliarde lei după măsurile fiscale favorabile și voucherele de vacanță. Aceste cifre demonstrează că politica fiscală produce efecte directe și rapide asupra unei industrii sensibile la preț și cerere; deciziile privind TVA, energia sau birocrația nu sunt doar cifre pe hârtie, ci pot transforma un val de creștere într-unul de contracție. Citești cifrele: 10 miliarde lei, 11% TVA, 66 miliarde lei, și te întrebi cum vor echilibra factorii de decizie stabilitatea bugetară cu susținerea unui sector strategic pentru economie. Tu ce opinie ai despre menținerea TVA de 11% pentru HoReCa versus revenirea la cota standard?
Fii primul care comentează