România revine la cifre care îi ridică moralul: fermierii au raportat recolte-record la cereale și rapiță, iar vestea a fost dată de ministrul agriculturii, Florin Barbu. Este un subiect care leagă trecutul agricol al țării de prezentul complicat al piețelor, în care schimbările climatice și tulburările regionale au pus frecvent în dificultate producția.
Anunțul oficial arată că producția totală de cereale și rapiță din acest an depășește cu peste 5 milioane de tone rezultatul înregistrat anul trecut. Concret, fermierii din România au recoltat 19, 3 milioane de tone de cereale, grâu, secară, ovăz, orz, plus rapiță, din care 2, 5 milioane de tone reprezintă rapiță. Pentru cei care urmăresc cifrele, acestea înseamnă o revenire importantă față de anul anterior și o ușoară stabilizare după perioadele dificile. Ministrul a atribuit această performanță sprijinului adecvat acordat agricultorilor și a subliniat că agricultura este cea mai mare avere a țării, îndemnând consumatorii să aleagă produse românești pentru a susține producătorii locali.
Contextul contează însă: mulți fermieri au trecut prin ani grei din cauza condițiilor climatice nefavorabile și a efectelor pe care invazia rusă în Ucraina le-a avut asupra piețelor agricole. În 2024, România înregistrase cel mai scăzut nivel al producției de cereale din ultimii zece ani, cu 17, 87 milioane de tone, în scădere cu 14, 7% față de 2023. Declinele au fost determinate în special de pierderi semnificative la grâu, porumb și oleaginoase. Această revenire se simte ca o gură de oxigen pentru lanțul alimentar, dar și pentru veniturile fermierilor.
Datele macro evidențiază un sector important pentru economie, dar în scădere ca pondere: potrivit Romanian AgriFood Startups Overview Report 2024, contribuția agriculturii la PIB a fost de 3, 9% în 2023 și 3, 2% în 2024. Aceasta reflectă transformări structurale: tehnologii noi, presiuni asupra prețurilor, migrația forței de muncă și necesitatea investițiilor, precum și rolul exporturilor într-o economie deschisă.
Mesajul lui Florin Barbu, preluat și în comunicarea publică, combină datele tehnice cu un apel simplu: cumpărați românește. Este un îndemn care nu e neapărat nou, dar capătă sens dacă privim lanțurile scurte alimentare și stabilitatea veniturilor producătorilor locali. Totuși, cifrele arată că, pentru a menține și îmbunătăți asemenea rezultate, sectorul are nevoie de politici coerente, infrastructură și adaptare la provocările climatice și geopolitice.
Agricultura nu înseamnă doar tone și procente, ci și oameni care muncesc pe câmp; orice creștere a producției se transformă în venituri reale pentru fermieri și într-o ofertă mai mare pe piața internă. Imaginile din teren, surprinse în fotografii, transmit la fel de mult ca statistica: recolte bogate, combine în lucru, lanuri care revin la productivitate.
Cele 19, 3 milioane de tone și cele 2, 5 milioane de tone de rapiță marchează revenirea sezonului agricol. Ce ar trebui făcut pentru a transforma aceste rezultate într-o stabilizare pe termen lung? Creșterea investițiilor în irigații și depozitare, politici fiscale predictibile și sprijin pentru tehnologii care reduc riscul climatic sunt pași concreți. Exemple relevante din text sunt numele ministrului Florin Barbu, cifra totală de 19, 3 milioane tone și nivelul de 17, 87 milioane tone din 2024. Aceste date arată unde s-a pierdut teren și unde s-a recuperat și pot orienta prioritățile pentru următorii ani.
Ce părere ai despre propunerea ministrului de a încuraja consumul de produse românești, crezi că aceasta poate ajuta cu adevărat fermierii sau sunt necesare măsuri mai practice?
Fii primul care comentează