Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a mulțumit fermierilor pentru protestele din 2023 și, la Summit-ul Național al Porumbului, a abordat subiecte precum derogările pentru tratamentele semințelor și planurile de finanțare pentru unitățile de procesare, în comuna Mihail Kogălniceanu, județul Brăila.
De când agricultura românească a devenit o temă de interes public, fermierii au recurs la proteste ca mijloc de negociere, iar evenimentele din 2023 par să fi avut ecou până la Bruxelles. Florin Barbu afirmă că manifestațiile au contat în discuțiile din Consiliul Miniștrilor Agriculturii din UE, unde s-au analizat subiecte tehnice cu impact direct în câmp: regula celor 4% din suprafețe care ar fi trebuit să rămână pârloagă, compensările pentru pierderile generate de sprijinul acordat Ucrainei și despăgubirile pentru pagubele produse de secetă în zone fără sisteme de irigații. El menționează sume concrete: două miliarde de lei și 400 de milioane de euro alocate pentru despăgubiri. În viziunea sa, solidaritatea fermierilor a facilitat negocierea și modificarea unui Regulament încă din primul an strategic, un fapt prezentat ca neobișnuit pentru ritmul obișnuit al instituțiilor europene.
La summit, ministrul a adus și o veste practică pentru cei care pregătesc culturile de primăvară: intenționează să semneze, pe 15 noiembrie, o derogare care să permită utilizarea substanțelor neonicotinoide la tratamentul semințelor. Motivația oficială este asigurarea unor tratamente eficiente ale semințelor înainte de semănat, ceea ce ar permite o planificare mai sigură a recoltei pentru primăvara următoare.
De asemenea, Barbu a explicat o schimbare în politica de sprijin: din 2028, la nivelul MADR nu va mai exista sprijin cuplat decât în cazul în care zootehnia este integrată în sectorul vegetal. Decizia vizează un efort clar de a crea lanțuri de aprovizionare locale, prin construirea de capacități de procesare. Pe Investalim sunt alocate aproape 900 de milioane de euro, iar pe Măsura DR 22, finanțată din fonduri europene, au fost semnate contracte de 600 de milioane de euro. La aceste sume se vor adăuga fonduri rămase de la alte măsuri, astfel încât totalul destinat unităților de procesare ar urma să ajungă la aproximativ un miliard de euro. Motivația este limpede: odată finalizate unitățile de procesare, acestea vor necesita materie primă, ceea ce ar putea stimula integrarea sectorului vegetal cu cel zootehnic și ar justifica menținerea sprijinului cuplat doar acolo unde apare această conexiune.
Sinteza practică din intervenția ministrului cuprinde decizii imediate, derogarea pentru tratamentele semințelor, și direcții pe termen mediu: investiții substanțiale în procesare și condiționarea sprijinului cuplat de integrarea zootehniei cu cultura vegetală. Sunt cifre clare: două miliarde de lei și 400 de milioane de euro pentru despăgubiri, circa 900 de milioane pe Investalim, 600 de milioane pe Măsura DR 22 și ținta de un miliard pentru unități de procesare. Aceste elemente vor influența planurile de afaceri ale fermierilor, necesarul de materie primă pentru fabrici și modul în care se vor realiza investițiile în ferme și în logistică. Creșterea capacității de procesare poate deschide piețe noi, dar va solicita și adaptare din partea producătorilor locali, inclusiv în privința rotației culturilor și a infrastructurii de irigații. Cum credeți că vor reacționa fermierii la condiționarea sprijinului cuplat de integrarea zootehniei?
pai, nu știu, adica… dacă vor sa lege sprijinul de zootehnie + vegetal, ok, dar cine face ferme mixte peste noapte? nu se poate asa, e nevoie de investitii mari, logistică, oameni pricepuți.
si apoi, 900 mil si 600 mil suna bine, dar banii ăia vin cu birocrație, dosare, termene, aia. vezi să nu stea zeci de proiecte pe hârtie ca la altele.
de 2 miliarde lei si 400 mil euro pt despăgubiri — asta e fain dar cum se dau, când și cui? dacă tot sunt promisiuni, sa fie clar.
probabil unii fermieri o sa încerce integrarea, alții o sa spună nu, mie imi trebuie subvenția, nu o fabrică lângă sat.
si caută forță de muncă cine? tinerii pleaca, iar tehnologie costa. e nevoie si de irigații, parcele mici, contracte pe termen lung cu procesatorii, nu doar bani pentru hale.
si derogarea cu neonico – ok, unii vor fi multumiți, altii se tem pentru polenizatori, nu e simplu.
in final, ideea e buna pe hârtie, dar aplicarea… avem experiența că se rotunjesc cifrele si rămâne pe jumătate. sa vedem procedurile, cine verifică, cine dă certificări, contractele de furnizare.
dacă facem bine, poate merge. dacă nu, iar bani pe hârtie.
Cum credeți că vor reacționa fermierii când sprijinul cuplat va fi acordat doar dacă zootehnia e integrată în cultura vegetală, mai ales pentru cei mici care nu au spațiu/ resurse să integreze crescătorie, și ce soluții practice ar propune ca să nu rămână fără subvenții (credit, cooperative, parteneriate, hub-uri locale)?
daaar, iarăși condiții…o să fie haos pt fermieri, ms oricum pt banii ăia lol