Fermierii protestează la Strasbourg: COPA-COGECA și Ionel Alion solicită menținerea unui buget separat pentru PAC

Protestul în sine a fost autentic: în jur de 300 de fermieri au stat trei-patru ore în fața Parlamentului, au scandat, s-au fotografiat cu eurodeputații prezenți și au pregătit gustări la grătar. Atmosfera a combinat îngrijorarea reală privind viitorul agriculturii cu momente mai relaxate de socializare. Organizatorii, COPA-COGECA, au reunit două mari asociații umbrela ale fermierilor europeni, iar mobilizarea reflectă tensiunea din sector.
Protestul de la Strasbourg a pus în prim-plan nume și cifre: Ionel Alion, Victor Negrescu, Siegfried Mureșan, Gheorghe Cârciu, Daniel Buda, COPA-COGECA și reducerea estimată de 5 miliarde de euro pentru România. Rămâne de urmărit dacă aceste elemente vor convinge Comisia să revizuiască propunerea sau dacă Parlamentul va folosi instrumentele legislative pentru a-și impune poziția. Cum ar trebui, în opinia dumneavoastră, conciliată nevoia de reformă bugetară cu protejarea fermierilor și a producției locale?
Propunerea CE și reacțiile fermierilor evidențiază o problemă structurală în politica europeană: cum să împaci nevoia de eficiență bugetară și simplificare administrativă cu necesitatea asigurării unui sprijin stabil pentru sectoare esențiale precum agricultura. Iar exemplul României, minus 5 miliarde de euro în următorul exercițiu, arată într-un mod pragmatic de ce oamenii au ieșit în stradă. Ce semnale va transmite Comisia până la începutul lunii noiembrie și în ce măsură vor influența europarlamentarii proiectul rămâne esențial pentru viitorul fermelor europene.
Miza practică se reduce la două aspecte: păstrarea identității Politicii Agricole Comune și garantarea predictibilității fondurilor. Parlamentul European dispune de instrumentele pentru a forța modificări, dar termenul-limită impus de calendarul legislativ și ritmul Comisiei obligă la decizii rapide. Dacă amendamentele vor apărea până la începutul lunii noiembrie, se poate evita o respingere; dacă nu, există riscul ca Parlamentul să blocheze regulamentul. În acest dialog instituțional, rolul regiunilor și al Parlamentului trebuie clarificat, spun reprezentanții agriculturii.
Raportorul PE pentru CFM, Siegfried Mureșan, a enunțat patru scenarii posibile: respingerea propunerii, retragerea ei de către Comisie, amendarea sau doar concesii politice. Europarlamentarii consideră ultima opțiune insuficientă și speră la o amendare serioasă a textului, dar recunosc că timpul este limitat. Mureșan a spus că așteaptă poziția Comisiei până la începutul lunii noiembrie, iar dacă nu vor exista amendamente clare, Parlamentul va demara procedurile pentru respingerea regulamentului care îmbină PAC cu Politica de Coeziune.
De decenii, politica agricolă europeană a fost percepută ca un pilon al securității alimentare și al coeziunii rurale. Acum, inițiativa Comisiei de a reconfigura arhitectura bugetară, prin fuziunea fondurilor PAC și ale Politicii de Coeziune, stârnește îngrijorări: fermierii se tem că resursele vor fi redistribuite, cheltuielile vor deveni mai puțin previzibile, iar sprijinul direct pentru agricultură va scădea. Președintele Federației Naționale Pro Agro, Ionel Alion, a fost tranșant: propunerea trebuie respinsă, pentru că ar modifica radical PAC. El avertizează că, în forma actuală, propunerea conduce la decapitalizare și riscă să transforme Uniunea Europeană dintr-un jucător important pe piața alimentară mondială într-un actor neînsemnat. Mesajul său a avut și o dimensiune socială: fermele sunt afaceri familiale cu tradiții și know-how specifice, iar industrializarea forțată sau importurile masive din regiuni precum MERCOSUR ar putea afecta calitatea produselor și locurile de muncă din mediul rural.
Daniel Buda a subliniat necesitatea unor resurse financiare predictibile pentru modernizarea fermelor. Fără investiții constante și modernizare, fermierii europeni riscă să piardă teren în competiția internațională, mai ales în contextul acordurilor comerciale discutate cu MERCOSUR, India sau Statele Unite. Buda speră la o ajustare a propunerii de către Comisie astfel încât să fie clarificate fondurile destinate fermierilor și autorităților locale.
Critici ferme au venit și din partea eurodeputaților mai tineri sau din partide cu orientări diferite. Georgiana Tănăsescu de la AUR a acuzat Comisia și Consiliul de ignoranță față de fermieri, afirmând că propunerea înseamnă cel mai mic buget din istoria agriculturii europene și echivalează cu absorbirea PAC în alte politici. Gheorghe Cârciu, din PSD, a prezentat cifre concrete: România ar pierde aproximativ 5 miliarde de euro în următorul exercițiu bugetar, reducerea de la 21, 5 miliarde de euro în exercițiul actual la 16, 5 miliarde în perioada 2028-2034. Această scădere ilustrată numeric explică frustrarea fermierilor români, care vor avea aceeași sau chiar mai mare suprafață de cultivat, dar cu fonduri reduse.
Din Parlament, vicepreședintele Victor Negrescu și alți europarlamentari au urcat pe o remorcă improvizată pentru a-și arăta sprijinul. Mesajele au venit din toate grupurile politice, semnalând că nemulțumirea nu este doar națională, ci pan-europeană. Negrescu a criticat propunerea pentru că nu oferă suficient susținere agriculturii: fondurile scad, subvențiile nu cresc, iar programele se comasează, afectând predictibilitatea. El a cerut Comisiei o revizuire rapidă a propunerii, iar grupurile politice din Parlament au anunțat deja că vor respinge versiunea actuală dacă nu va fi modificată.
Protestul agricultorilor de la Strasbourg i-a adus în prim-plan pe fermierii din mai multe state UE, printre care grupuri numeroase din Germania, Franța, România, Italia și Spania, care s-au adunat în fața Parlamentului European pentru a-și exprima nemulțumirea față de propunerea Comisiei Europene privind viitorul cadru financiar multianual 2028-2034. Amintind că Politica Agricolă Comună este una dintre cele mai vechi politici europene, manifestația a reunit câteva sute de participanți, tractoare și utilaje, iar protestul a durat câteva ore, chiar și sub ploaie.
România, prin vocile reprezentanților agriculturii, solicită menținerea unui buget separat pentru PAC în viitorul CFM. Alion și colegii săi susțin că modelul actual, cu un buget distinct și predictibil pentru agricultură, trebuie păstrat. Îngrijorarea este că, dacă bugetele sunt comasate în stilul PNRR, statele membre care nu îndeplinesc anumite condiții ar putea pierde finanțări, iar fermierii ar rămâne fără stabilitate în planificarea investițiilor. La protest au participat 52 de fermieri români, conform organizatorilor, iar numărul real ar fi putut fi mai mare dacă biletele de transport nu s-ar fi epuizat atât de rapid.